Dunărea crește, dar digurile din Brăila sunt în siguranță
Un val de viitură generat de ciclonul Boris se îndreaptă spre sectorul brăilean al fluviului Dunărea, așteptându-se să ajungă aici spre sfârșitul săptămânii viitoare. Cu toate acestea, autoritățile locale afirmă că debitul prognozat de aproximativ 9.500 mc/s nu ar trebui să reprezinte o amenințare pentru digurile din zonă.
La astfel de valori de debit, majoritatea secțiunilor de dig ar intra în prima fază de apărare, ceea ce înseamnă că apa ar pătrunde în zona dig-mal, în timp ce doar câteva diguri din zona Insulei Mari ar atinge faza a II-a de apărare, cu apa urcând până la un sfert din înălțimea taluzului.
În ultimele două decenii, cel mai mare debit înregistrat la Brăila a fost în luna iulie 2010, când acesta a atins 15.180 mc/s, iar toate digurile au rezistat cu succes la acele condiții. După ploi abundente aduse de ciclonul Boris în Europa Centrală și de Est, debitul Dunării a crescut constant datorită contribuției afluenților săi. Se estimează că, pe 25 septembrie, debitul la intrarea pe sectorul românesc al Dunării, în zona Baziaș, va depăși 9.000 mc/s, mult peste media multianuală de 3.800 mc/s pentru luna septembrie.
Pe sectorul brăilean, în prezent, debitul fluviului este modest, cu valori înregistrate de 2.640 mc/s, iar pentru astăzi se preconizează o creștere ușoară, ajungând la 2.810 mc/s. Până la data de 25 septembrie, în zona Brăila, debitul ar putea ajunge la 4.500 mc/s, iar nivelul apei ar fi de aproximativ 206 centimetri.
În aceste condiții, problemele cauzate de creșterea Dunării ar fi minime, conform conducerii Sistemului de Gospodărire a Apelor Brăila. Aceștia subliniază că, abia la un debit de 8.500 mc/s și un nivel al apei de 450 cm, ar începe să fie activată faza I de apărare pentru anumite diguri, precum Filipoiu, Lunguletu și Gemenele, care protejează Insula Mare a Brăilei, orașul și sectorul Calmatui - Gropeni - Chiscani.
Faza I de apărare este declanșată atunci când apa pătrunde în zonele de dig-mal, iar faza a II-a se referă la o creștere semnificativă a apei, la niveluri care ating un sfert din înălțimea taluzului digurilor. În privința modului în care sunt construite digurile din zonă, faza a II-a este atinsă în sectoarele precum Filipoiu sau Lunguletu doar la debite care depășesc 9.500 mc/s.
Direcția SGA Brăila continuă să supravegheze dinamic cursul apei și starea digurilor. Laura Satnoianu, directorul SGA Brăila, a asigurat populația că nu există probleme pe diguri și că se efectuează lucrări de întreținere lunar pe toate secțiunile administrate de instituție.
