Externe
Ambasadorul argentinian, convocat la Madrid după ce Javier Milei a numit-o „coruptă” pe soția premierului spaniol Pedro Sanchez
Ministrul afacerilor externe spaniol Jose Manuel Albares a anunţat luni că l-a convocat pe ambasadorul Argentinei în Spania după afirmaţiile controversate ale preşedintelui argentinian Javier Milei la adresa soţiei premierului spaniol Pedro Sanchez. "Chiar în această dimineaţă, ambasadorul argentinian a fost convocat. Îl voi înştiinţa despre gravitatea situaţiei şi îi voi cere din nou să exprime scuze publice din partea lui Javier Milei", a declarat Jose Manuel Albares la postul de radio Cadena Ser, la o zi după atacurile preşedintelui argentinian, care a acuzat-o pe soţia lui Sanchez că este "coruptă", scrie AFP, preluată de Agerpres. Duminică, Spania a anunţat rechemarea ambasadoarei sale din Argentina, după ce preşedintele ultra-liberal argentinian Javier Milei a susţinut la o reuniune la Madrid a partidelor extremei drepte europene un discurs în care a "jignit" Spania, pe premierul socialist spaniol Pedro Sanchez şi pe soţia acestuia. "Elitele mondiale nu îşi dau seama cât de distructive sunt ideile socialismului. Ele nu-şi dau seama de tipul de societate şi de ţară pe care-l pot produce, de tipul de oameni agăţaţi de putere şi de nivelul de abuzuri pe care-l generează", a spus Milei la Convenţia "Europa Viva 24", o reuniune la care au participat în capitala spaniolă partide suveraniste europene şi la care el a fost invitat special, întâlnire organizată de partidul spaniol de extremă dreapta Vox şi criticată de premierul socialist Pedro Sanchez. "Când aveţi o femeie coruptă, vă murdăriţi şi aveţi nevoie de cinci zile de reflecţie", a mai spus preşedintele argentinian, făcând aluzie la soţia premierului Sanchez, Begona Gomez, pe numele căreia un tribunal din Madrid a deschis în aprilie un dosar de 'corupţie' şi 'trafic de influenţă', caz clasat la scurt timp apoi de Parchetul din Madrid din "lipsă de probe". După deschiderea dosarului, premierul Sanchez a anunţat că-şi suspendă activitatea pentru puţin timp de reflecţie asupra rămânerii sau nu în fruntea guvernului, hotărând în cele din urmă să rămână în funcţie.
Articol postat cu 22 minute în urmă
Externe
Reacții după moartea lui Raisi. Lavrov spune că Rusia pierde "un prieten de nădejde"
Preşedintele iranian Ebrahim Raisi, ultraconservator considerat un potenţial succesor al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a murit într-un accident de elicopter într-o zonă muntoasă din apropierea graniţei cu Azerbaidjanul, au anunţat luni oficiali şi media de stat. Reuters consemnează primele reacţii la acest anunţ. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a fost "un prieten adevărat și de încredere" al Rusiei, relatează Reuters. "În Rusia, președintele Iranului Ebrahim Raisi și ministrul afacerilor externe al Iranului Hossein Amir-Abdollahian erau cunoscuți ca prieteni adevărați și de încredere ai țării noastre. Rolul lor în consolidarea cooperării reciproc avantajoase ruso-iraniene și a parteneriatului de încredere este de neprețuit. Transmitem sincere condoleanțe familiilor și prietenilor victimelor, precum și întregului popor prieten al Iranului. Gândurile și inimile noastre sunt cu voi în acest moment trist", a transmis Lavrov. Ambasada Rusiei la Teheran a transmis la rândul său condoleanţe, potrivit agenţiei de presă ruse Tass, citată de Reuters. Organizaţia palestiniană islamistă Hamas a difuzat un comunicat în care transmite "cele mai profunde condoleanţe şi solidaritatea" sa ayatollahului Khamenei, guvernului iranian şi poporului iranian pentru "această uriaşă pierdere". Hamas salută totodată sprijinul acordat de liderii iranieni decedaţi cauzei palestiniene şi rezistenţei împotriva Israelului, exprimându-şi de asemenea încrederea că "instituţiile adânc înrădăcinate" ale Iranului vor reuşi să depăşească "repercusiunile acestei imense pierderi". Mohammed Ali Al-Houthi, şeful Comitetului revoluţionar suprem al rebelilor houthi din Yemen, a transmis la rândul său pe reţeaua X "cele mai profunde condoleanţe poporului iranian, conducerii iraniene şi familiilor preşedintelui Raisi şi ale delegaţiei însoţitoare pentru martiriul anunţat". "Ne rugăm Domnului să le dea familiilor răbdare şi alinare. Cu adevărat ai lui Allah suntem şi la El ne vom întoarce. Poporul iranian va rămâne alături de liderii săi loiali, prin voia Domnului", a mai scris liderul houthi. Premierul indian Narendra Modi s-a declarat tot pe reţeaua X "profund întristat şi şocat de moartea tragică a dr. Seyed Ebrahim Raisi, preşedintele Republicii Islamice Iran". Premierul indian transmite "sincere condoleanţe familiei şi poporului iranian" şi asigură de asemenea că nu va fi niciodată uitată "contribuţia (lui Raisi) la întărirea relaţiei bilaterale India-Iran", precum şi că "India este alături de Iran în aceste momente de tristeţe". Şi premierul irakian Mohammed Shia Al-Sudani a transmis într-un comunicat "sincere condoleanţe liderului suprem iranian Ali Khamenei, poporului şi guvernului iranian" după aflarea "cu profundă tristeţe a veştii tragice a decesului preşedintelui Raisi, ministrului de externe Hossein Amir Abdollahian şi însoţitorilor lor într-un accident aviatic nefericit în nordul Iranului". "Ne exprimăm solidaritatea cu poporul iranian frate şi cu oficialii Republicii islamice în această dureroasă tragedie", se mai adaugă în comunicatul de la Bagdad. Pakistanul va decreta o zi de doliu şi va coborî drapelele în bernă, în semn de respect faţă de preşedintele iranian şi însoţitorii săi, care au pierit într-un accident de elicopter. Într-o postare făcută luni pe platforma X, premierul pakistanez Shehbaz Sharif a transmis cele mai profunde condoleanţe "Iranului frăţesc" din partea sa şi a poporului şi guvernului pakistaneze. "Marea naţiune iraniană va depăşi această tragedie cu obişnuitul curaj", a scris Sharif.Şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a reacţionat la aflarea morţii preşedintelui şi ministrului de externe iranieni, transmiţând cele mai sincere condoleanţe din partea Uniunii Europene.
Articol postat cu 53 minute în urmă
Externe
Cine a fost Ebrahim Raisi, președintele Iranului mort într-un accident de elicopter
Preşedintele iranian Ebrahim Raisi a murit duminică, la vârsta de 63 de ani, într-un accident de elicopter, în zona de munte de la granița cu Azerbaidjanul. El a urcat în teocraţia iraniană de la procuror ultraconservator la preşedinte intransigent, supervizând o reprimare a protestelor de acasă şi făcând presiuni puternice în discuţiile nucleare cu puterile mondiale. Toate acestea în timp ce îşi netezea drumul pentru a deveni următorul lider suprem al ţării, relatează Reuters, potrivit News.ro. Raisi a murit atunci când elicopterul care îl transporta înapoi dintr-o vizită efectuată la graniţa cu Azerbaidjanul s-a prăbuşit pe un teren muntos. Toate persoanele aflate la bord, inclusiv ministrul de externe Hossein Amirabdollahian, au murit, a declarat un oficial iranian de rang înalt. Ales preşedinte într-un vot controlat îndeaproape în 2021, Raisi a adoptat o poziţie dură în negocierile nucleare, întrezărind o şansă de a obţine o scutire largă de sancţiunile americane în schimbul unor restricţii modeste privind tehnologia tot mai avansată a Iranului. Linia dură a Iranului a fost încurajată de retragerea militară haotică a SUA din Afganistanul vecin şi de oscilaţiile politice de la Washington. În 2018, preşedintele american de atunci, Donald Trump, a renunţat la acordul pe care Teheranul îl încheiase cu cele şase puteri mondiale şi a restabilit sancţiunile americane dure împotriva Iranului, determinând Teheranul să încalce progresiv limitele acordului în domeniul nuclear. Discuţiile indirecte între Teheran şi administraţia preşedintelui american Joe Biden pentru a relansa acordul au intrat în impas. Poziţia ultraconservatoare a lui Raisi a fost evidentă şi în politica internă. La un an de la alegerea sa, clericul de rang mediu a ordonat aplicarea mai strictă a „legii iraniene privind hijabul şi castitatea”, care restricţionează îmbrăcămintea şi comportamentul femeilor. În câteva săptămâni, o tânără iraniană de origine kurdă, Mahsa Amini, a murit în arest după ce a fost arestată de poliţia moravurilor pentru că ar fi încălcat această lege. Lunile de proteste naţionale care au rezultat au reprezentat una dintre cele mai grave provocări pentru conducătorii clericali ai Iranului de la Revoluţia islamică din 1979. Sute de persoane au fost ucise, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor, inclusiv zeci de membri ai personalului de securitate care au participat la o reprimare dură a demonstranţilor. „Actele de haos sunt inacceptabile”, a insistat atunci preşedintele. Deşi era un novice în politică, Raisi a avut sprijin deplin pentru poziţia în domeniul nuclear şi pentru represiunea în materie de securitate din partea mentorului său, liderul suprem, cu vederi puternic anti-occidentale, ayatollahul Ali Khamenei. Khamenei, mai degrabă decât preşedintele, are ultimul cuvânt de spus în toate politicile majore din cadrul sistemului politic dual din Iran, împărţit între establishmentul clerical şi guvern. Însă victoria lui Raisi în alegeri, după ce rivali conservatori şi moderaţi de mare greutate au fost descalificaţi de un organism conservator de supraveghere, a adus toate ramurile puterii din Iran sub controlul liniei dure loiale lui Khamenei şi a sporit şansele lui Raisi de a-i succeda într-o zi în funcţia de lider suprem. Cu toate acestea, protestele pe scară largă împotriva regimului clerical şi eşecul de a redresa economia iraniană aflată în dificultate - împiedicată de sancţiunile occidentale şi de proasta gestionare - este posibil să fi diminuat popularitatea sa în ţară. În calitate de tânăr procuror la Teheran, Raisi a făcut parte dintr-un grup care a supervizat execuţia a sute de deţinuţi politici în capitală în 1988, în timp ce războiul de opt ani dintre Iran şi Irak se apropia de sfârşit, spun grupurile pentru drepturile omului. Inchiziţii cunoscute sub numele de „comitete ale morţii” au fost înfiinţate în tot Iranul, formate din judecători religioşi, procurori şi funcţionari ai Ministerului Informaţiilor, pentru a decide soarta a mii de deţinuţi în procese arbitrare care durau doar câteva minute, potrivit unui raport realizat de Amnesty International. Deşi numărul persoanelor ucise în Iran nu a fost niciodată confirmat, Amnesty a declarat că estimările minime îl ridică la 5.000. Întrebat despre acuzaţiile că ar fi jucat un rol în condamnările la moarte, Raisi a declarat reporterilor în 2021: „Dacă un judecător, un procuror, a apărat securitatea poporului, ar trebui să fie lăudat ... Sunt mândru că am apărat drepturile omului în fiecare poziţie pe care am deţinut-o până acum”. El a urcat în rândurile clerului musulman şiit din Iran şi a fost numit de Khamenei în funcţia - foarte importantă - de şef al sistemului judiciar în 2019. La scurt timp după aceea, a fost ales şi vicepreşedinte al Adunării Experţilor, organismul clerical format din 88 de membri, responsabil pentru alegerea următorului lider suprem. „Raisi este un pilon al unui sistem care încarcerează, torturează şi ucide oameni pentru că îndrăznesc să critice politicile statului”, a declarat Hadi Ghaemi, director executiv al grupului de advocacy Center for Human Rights in Iran (CHRI), cu sediul la New York. Iranul neagă că ar fi torturat deţinuţi. Raisi a împărtăşit cu Khamenei o suspiciune profundă faţă de Occident. Populist anti-corupţie, el a susţinut campania de autosuficienţă a lui Khamenei în economie şi strategia sa de susţinere a interpuşilor din Orientul Mijlociu. Când un atac cu rachete a ucis ofiţeri superiori ai Gardienilor Revoluţiei iraniene în Ambasada Iranului din Damasc, luna trecută, Iranul a răspuns cu un bombardament aerian direct fără precedent, dar în mare parte nereuşit, asupra Israelului. Raisi a declarat că orice represalii israeliene împotriva teritoriului iranian ar putea duce la faptul că nu ar mai rămâne nimic din "regimul sionist". Raisi a ocupat funcţia de adjunct al şefului sistemului judiciar timp de 10 ani, înainte de a fi numit procuror general în 2014. Cinci ani mai târziu, SUA i-au impus sancţiuni pentru încălcarea drepturilor omului, inclusiv pentru execuţiile din anii 1980. Vizând de mai mult timp preşedinţia, Raisi a pierdut iniţial în faţa pragmaticului Hassan Rouhani în alegerile din 2017. Eşecul său a fost atribuit pe scară largă unei înregistrări audio din 1988 care a ieşit la suprafaţă în 2016 şi care ar fi evidenţiat rolul său în execuţiile din 1988. În înregistrare, fostul ayatollah Hossein Ali Montazeri, pe atunci adjunct al liderului suprem, vorbea despre execuţii. Fiul lui Montazeri a fost încarcerat pentru că a făcut publică înregistrarea. Raisi s-a născut în 1960 într-o familie religioasă din oraşul sfânt musulman şiit iranian Mashhad. La vârsta de 5 ani, şi-a pierdut tatăl. Cu toate acestea, el i-a urmat paşii pentru a deveni cleric.
Articol postat cu 1 oră în urmă
Externe
Presedintele Lai Ching-te a depus juramantul si cere Chinei sa inceteze intimidarile militare impotriva Taiwanului
Noul preşedinte al Taiwanului, Lai Ching-te, a depus jurământul de învestitură la palatul prezidenţial din Taipei împreună cu vicepreşedinta Hsiao Bi-khim. Imaginile video oficiale au fost difuzate din ceremonie. În discursul său de învestitură, Lai a cerut Chinei să înceteze intimidările politice şi militare împotriva Taiwanului. Acesta provine, la fel ca predecesoarea sa, Tsai Ing-wen, din Partidul Democratic Progresist (PDP) şi este un susţinător al independenţei faţă de China. Cu toate acestea, Lai a fost descrip drept un lider pragmatic. În timpul discursului, el a subliniat importanţa păstrării statu-quoului şi a responsabilităţii Chinei de a menţine pacea şi stabilitatea în regiunea Strâmtorii Taiwan şi în lume. De asemenea, el a cerut libertate de teama războiului. Relaţiile dintre Taipei şi Beijing s-au deteriorat în timpul celor opt ani de mandat ai preşedintei Tsai, iar dialogul direct a fost întrerupt din 2016. Chiar şi aşa, Lai este supranumit un „separatist periculos” de către Beijing, care revendică Taiwanul drept provincie a Chinei. Potrivit unor experţi citaţi de AFP, reînceperea dialogului de către Lai ar putea avea rezultate nesatisfăcătoare din partea Chinei. Ceremonia de învestitură a fost urmărită de peste 51 de delegaţi străini, printre care şi reprezentanţi din SUA, Japonia şi Canada. Taiwanul, care îşi doreşte o recunoaştere diplomatică mai largă, a invitat opt şefi de state, însă în prezent are doar 12 aliaţi internaţionali. Pe plan intern, noul preşedinte are de înfruntat provocări. Partidul Democrat Progresist (PDP) a pierdut majoritatea parlamentară, ceea ce va îngreuna introducerea reformelor promise de Lai, cum ar fi majorarea salariilor, reducerea importurilor şi construirea de locuinţe sociale. După ceremonie, Lai şi vicepreşedinta Hsiao, fostă ambasadoare a Taiwanului în Statele Unite, au cântat şi au dansat alături de artişti pe scenă, în faţa celor prezenţi la eveniment.
Articol postat cu 1 oră în urmă
Externe
Galerie Foto Situație scăpată de sub control în Noua Caledonie, care arată ca după război. Macron a convocat iar Consiliul de Securitate
Președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni o nouă ședință a consiliului de apărare și securitate pentru a discuta despre violențele din Noua Caledonie. Acolo au fost trimiși din Franța o mie de polițiști care au spart 76 de baricade rutiere ale protestatarilor. Drumul spre aeroport este încă blocat, iar 3.200 de persoane nu pot ajunge acolo. Consiliul de securitate este convocat de Macron pentru a treia oară în mai puțin de o săptămână, scrie The Guardian. La cele două de dinainte, s-a luat decizia de a se declara stare de urgență și apoi de a trimite întăriri pentru a ajuta forțele guvernamentale să restabilească ordinea. Duminică, forțele franceze au spart zeci de baricade în încercarea de a debloca drumul principal către aeroport. Autoritățile spun că aproximativ 230 de persoane au fost reținute, în timp ce aproximativ 3.200 de persoane sunt fie blocate în Noua Caledonie, fie nu se pot întoarce în arhipelag. 600 de polițiști și paramilitari puternic înarmați au participat duminică la o operațiune de deblocare a drumului de 60 de kilometri de la capitala Noumea la aeroport, au declarat autoritățile. „Ordinea va fi restabilită indiferent de costuri”, a declarat înaltul comisar al guvernului francez Louis Le Franc reporterilor din Noumea. Dacă separatiștii „vor să folosească forța, riscă tot ce e mai rău”, a avertizat el. Vineri, premierul Gabriel Attal s-a întâlnit cu liderii partidelor parlamentare pentru a discuta despre criză, în special dacă să prelungească sau nu starea de urgență peste cele 12 zile inițiale. În acest sens ar fi necesară o aprobare atât a Adunării Naționale a Camerei Inferioare, cât și a Senatului Camerei Superioare. El a spus că „situația de acolo este profund îngrijorătoare”, după protestele în care noaptea au avut loc incendii și jafuri. Protestatarii au incendiat vehicule, sedii de firme și clădiri publice și au preluat controlul asupra drumului principal către Aeroportul Internațional La Tontouta, care a fost forțat să se închidă zborurilor comerciale. Grupul de activiști care conduce protestele în teritoriul francez, CCAT, a declarat luni că blocajele vor continua, dar le-a cerut protestatarilor să fie pașnici. De două zile Australia a cerut aprobarea autorităților franceze pentru a trimite un zbor de evacuare în Noua Caledonie pentru a lua turiștii blocați în hoteluri. Este vorba despre aproximativ 300 de australieni. Și avioane din Noua Zeelandă așteaptă permisiunea din partea autorităților franceze pentru a-și aduce acasă cetățenii, a declarat ministrul de externe al Noii Zeelande, Winston Peters. Protestele au izbucnit săptămâna trecută, declanșate de furia în rândul populației indigene kanak față de un amendament constituțional aprobat în Franța. Noua lege, adoptată marți de parlamentarii francezi, le va permite rezidenților francezi care locuiesc în Noua Caledonie de peste 10 ani să voteze în cadrul alegerilor provinciale, iar unii lideri locali se tem că această modificare va dilua votul indigenilor Kanak. Șase oameni au fost uciși în timpul revoltelor, trei dintre ei fiind tineri indigeni kanak și doi ofițeri de poliție. O a șasea persoană a fost ucisă sâmbătă în timpul unei lupte între două grupuri la un baraj rutier, a declarat poliția franceză. Peste 150 sedii de companii au fost jefuite și arse.
Articol postat cu 1 oră în urmă
Externe
Rusia relansează exporturile de benzină pentru aprovizionarea pieței interne
Rusia a decis să suspende interdicţia temporară privind exporturile de benzină, deoarece piaţa este suficient aprovizionată, potrivit unui anunț al publicației RBC. Ministerul Energiei a confirmat această decizie, conform surselor. Interdicția a fost impusă la începutul lunii martie, pentru o perioadă de 6 luni, în scopul menţinerii aprovizionării pieţei interne. Aceasta nu se aplică țărilor din Uniunea Economică Euroasiatică, precum Kazahstanul sau Mongolia, cu care Rusia are acorduri interguvernamentale pentru livrarea de carburanți. Ministerul Energiei a declarat că oprirea temporară a exporturilor de benzină va fi suspendată în curând, deoarece piața internă este suficient de alimentată și lucrările de mentenanță la rafinării au fost finalizate. Decizia oficială va fi publicată în prima săptămână a lunii, însă nu se cunoaște data exactă de implementare, conform publicației rusești. Conform datelor oficiale, la mijlocul lunii mai, stocurile de benzină și motorină din depozitele și rafinăriile rusești se situau la 2,1 milioane de tone și respectiv 3,4 milioane de tone. Rusia este de obicei un exportator important de carburant și furnizor al piețelor internaționale. Cu toate acestea, din cauza problemelor tehnice la rafinării, companiile petroliere ruse au fost nevoite să facă importuri de carburanți. Decizia de suspendare a interdicției temporare privind exporturile de benzină este un semnal bun pentru consumatori și companiile care depind de acest produs. Aceasta va permite companiilor ruse să exporte carburanți și să ofere mai multe opțiuni pentru consumatori, în special în contextul creșterii cererii în timpul verii.
Articol postat cu 2 ore în urmă
Externe
Viitorul preşedinte interimar al Iranului - Mohammad Mokhber: istoria şi caracterul său
După moartea tragică a fostului președinte iranian Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter, Constituția iraniană prevede că prim-vicepreședintele Mohammad Mokhber, în vârstă de 68 de ani, va deveni președinte interimar. El va face parte dintr-un consiliu format din trei persoane, alături de președintele parlamentului și de șeful sistemului judiciar, care va organiza alegeri prezidențiale în următoarele 50 de zile. Mohammad Mokhber, născut pe 1 septembrie 1955, este un apropiat al liderului suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, care are ultimul cuvânt în toate deciziile de stat. El a fost numit prim-vicepreședinte în 2021, odată cu alegerea lui Raisi ca președinte. Mokhber a fost însă și în echipa de oficiali iranieni care a vizitat Moscova în octombrie, unde au fost de acord să furnizeze rachete și drone armatei ruse, conform surselor Reuters. Anterior, Mokhber a fost șeful fondului de investiții Setad, un organism legat de liderul suprem al Iranului. În 2010, Uniunea Europeană l-a inclus pe Mokhber pe o listă de persoane și entități sancționate pentru presupusa sa implicare în "activități nucleare și rachete balistice", dar doi ani mai târziu a fost scos de pe listă. În același timp, Departamentul Trezoreriei SUA a adăugat Setad și 37 de companii supravegheate de acesta pe lista de entități sancționate. Setad, numit complet "Setad Ejraiye Farmane Hazrate Emam" sau "Sediul executiv pentru ordinul imamului", a fost creat la începutul Republicii Islamice din ordinele fondatorului său, Ayatollah Ruhollah Khomeini. Scopul său era de a gestiona și de a vinde proprietățile care ar fi fost abandonate în perioada haotică de după Revoluția Islamică din 1979 și de a îndreptății încasările către organizații de caritate.
Articol postat cu 2 ore în urmă
Externe
Rusia a lansat atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, soldate cu moartea mai multor persoane. Forțele ucrainene au doborât cu succes toate aparatele, inclusiv cele 29 de drone kamikaze Shahed, lansate de Moscova în timpul nopții.
Atacuri rusești cu drone și rachete asupra Ucrainei, precum și pierderi de vieți omenești în orașul Harkov În noaptea trecută, Rusia a lansat 29 de drone kamikaze Shahed în mai multe regiuni din Ucraina, potrivit anunțului forțelor aeriene ucrainene. Conform raportului furnizat de Kyiv Independent, toate aparatele au fost împiedicate de apărarea Ucrainei și nu au reușit să își atingă ținta. Cu toate acestea, atacurile au rezultat în pierderi de vieți omenești și distrugeri în zona de recreere a orașului Harkov. Potrivit primarului Igor Terehov, în afara orașului Harkov au fost înregistrate cel puțin cinci persoane ucise și alte 16 rănite în urma lovirilor aeriene rusești. El a mai adăugat că atacurile au avut loc într-o suburbie din apropiere, unde două rachete au lovit un centru de recreere, unde oamenii se relaxau. Corespondenții Reuters au confirmat distrugerea zonei de recreere și au descris o explozie puternică, urmată de o a doua după 15-20 de minute. În paralel, forțele rusești au mai lansat o rachetă balistică Iskander-M din Harkov, potrivit raportului citat. Pe lângă atacurile cu drone, Rusia a intensificat și atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în ultimele luni, ținta fiind instalațiile critice. Apărarea Ucrainei a reușit să doboare toate dronele rusești lansate asupra regiunilor Odesa, Nikolaiev, Poltava și Liov. Cu toate acestea, consecințele complete ale atacurilor nu au fost încă stabilite. Guvernul ucrainean condamnă cu fermitate astfel de acțiuni agresive din partea Rusiei și a exprimat sprijinul pentru victimele acestor atacuri. De asemenea, o anchetă detaliată este în desfășurare pentru a aduce responsabilii în fața justiției. Situația din Ucraina rămâne una tensionată și se fac eforturi pentru a reduce conflictul și a menține pacea în regiune.
Articol postat cu 3 ore în urmă
Externe
Atac asupra turiștilor din Afganistan revendicat de Statul Islamic: 3 spanioli uciși
Turiștii Spanioli și Cetățenii Afgani Uciși în Atacul Stat Islamic din Afganistan Gruparea jihadistă Stat Islamic (SI) a revendicat atacul sângeros care a avut loc vineri în Bamiyan, un oraș muntos din centrul Afganistanului. Trei turiști spanioli și trei cetățeni afgani au fost uciși în atac, iar o femeie spaniolă în vârstă de 82 de ani a fost grav rănită. Conform unui comunicat postat pe aplicația de mesagerie Telegram, SI susține că "luptători au tras cu mitraliere în turiști creștini și însoțitorii lor șiiți". Atacul a avut ca țintă un autobuz cu turiști din țările coaliției internaționale care luptă împotriva grupării Stat Islamic în Irak și Siria. Madridul a confirmat că cei trei spanioli uciși erau de origine catalană: o femeie, fiica ei și un bărbat în vârstă de 63 de ani. O femeie spaniolă în vârstă de 82 de ani a suferit răni grave în urma atacului. Această tragedie este primul atac al grupării Stat Islamic asupra unor turiști străini în Afganistan după revenirea talibanilor la putere în august 2021. Atacul s-a produs într-o zonă considerată relativ sigură, deși SI a fost activă în Afganistan în ultimii ani. Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a condamnat acest atac ca fiind un act de terorism și a promis să coopereze cu autoritățile afgane pentru a aduce vinovații în fața justiției. SUA și alte țări occidentale au ridicat nivelul de alertă pentru cetățenii lor care călătoresc în Afganistan și li-au cerut să evite deplasările în această țară, deoarece situația de securitate rămâne instabilă după preluarea puterii de către talibani.
Articol postat cu 3 ore în urmă
Externe
Cercetătorii au soluționat misterul "copacului vieții" care datează de acum 21 de milioane de ani
După ani de cercetări și studii asupra emblematicilor baobabi, oamenii de știință au reușit să descopere misterul originii lor. Potrivit unui nou studiu, baobabii au apărut în Madagascar acum 21 de milioane de ani și apoi s-au răspândit în Australia și pe continentul african. Potrivit cercetătorilor, semințele acestor copaci unici au fost transportate de curenții oceanici și apoi s-au dezvoltat în specii diferite în diferite zone ale lumii. Cu toate acestea, acești copaci sunt acum amenințați de schimbările climatice și defrișările masive. Din cele opt specii de baobabi studiate de cercetători britanici, s-a descoperit că șase se găsesc în Madagascar, una în Africa și una în nord-vestul Australiei. Deși sunt cunoscuți și sub numele de "copaci vieți" sau "copaci cu susul în jos", baobabii sunt în pericol de dispariție. Cercetătorii pun în evidență importanța conservării acestor copaci unici, cerând ca două specii de baobab, inclusiv cel mai mare și faimos dintre ei, baobabul uriaș, să primească un statut de conservare mai ridicat. Potrivit studiilor, baobabii pot trăi până la câteva mii de ani și sunt vitali pentru ecosistemul din care fac parte. Acești copaci sunt cu adevărat speciali, fiind strâns legați de culturile și tradițiile locale. Forma lor ciudată și longevitatea lor i-au făcut să fie adorați de comunitățile locale și să fie considerați un simbol al vieții. Nu numai că fructele lor sunt considerate "super-alimente", dar din trunchiul lor se pot obține și fibre folosite în industria textilelor și îmbrăcămintei. De asemenea, florile lor mari de culoare albă sunt extrem de importante pentru lilieci, care călătoresc distanțe lungi pentru a se hrăni cu nectarul lor. Baobabii sunt adorați și de păsări, care își fac cuib în trunchiul lor și contribuie la dispersarea semințelor lor, asigurând astfel continuarea speciei. În concluzie, descoperirile făcute de cercetători asupra originilor baobabilor și pericolelor care îi amenință sunt alarmante. Este nevoie de eforturi intense pentru conservarea acestor copaci unici și vitali pentru ecosistemele din care fac parte. Baobabii sunt unii dintre cei mai deosebiți copaci din lume, iar conservarea lor este esențială pentru menținerea echilibrului natural și a culturilor locale.
Articol postat cu 4 ore în urmă
Externe
Salman al Arabiei Saudite suferă de o boală pulmonară: va fi tratat la Palatul Al Salam din Jeddah
Regele Salman al Arabiei Saudite suferă de o inflamaţie pulmonară și va fi tratat la Palatul Al Salam din Jeddah. Acest fapt a fost anunțat duminică de către agenția de presă de stat, care a precizat că monarhul, în vârstă de 88 de ani, a fost supus unor teste medicale. Potrivit curții regale, regele va primi un tratament cu antibiotice până când inflamația va dispărea complet. Testele medicale au fost făcute la clinica regală de la Palatul Al Salam, după ce regele a prezentat o „temperatură ridicață și dureri articulare”, conform agenției de presă de stat. Acesta nu este primul caz în care regele Salman suferă de probleme de sănătate. În aprilie, monarhul a fost internat pentru un control de rutină. Cu toate acestea, în ultimii ani, starea sa de sănătate a devenit fragilă. La vârsta de 88 de ani, regele Salman este custodele celor mai sfinte locuri ale Islamului și a urcat pe tronul Arabiei Saudite, țara care este cel mai mare exportator de petrol din lume, în 2015. El a deținut poziția de prinț moștenitor și vicepremier timp de mai mult de 2 ani și jumătate, până când a devenit monarh. În prezent, prințul Mohammed bin Salman este considerat liderul de facto al regatului saudit și este și prințul moștenitor. Situația fragilă a sănătății regelui Salman ridică întrebări privind succesiunea și viitorul Arabei Saudite.
Articol postat cu 10 ore în urmă
Externe