Desecare și gestionarea apelor în contextul temperaturilor extreme la Brăila

Desecare și gestionarea apelor în contextul temperaturilor extreme la Brăila

Potrivit obiectivbr.ro, vremea s-a schimbat complet în ultimele zile, aducând temperaturi aproape caniculare după ploile abundente din săptămâna precedentă. Deși inițial s-a acționat pentru evacuarea apei din zonele depresionare, acum intervențiile se concentrează pe utilizarea statiilor de desecare pentru a proteja culturile agricole. În acest sens, s-au pus în funcțiune 17 statii de desecare, printre care cea din zona Maxineni, menită să salveze aproximativ 20.000 de hectare din județele Brăila și Vrancea. Conform informațiilor transmise de Vasile Turcitu, directorul sucursalei brailene a Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare, în prezent, mai funcționează șase astfel de stații, situate în zona Valea Encii și de-a lungul Dunării, în timp ce cele de la Siret sunt momentan oprite, dar monitorizate și pregătite pentru a fi reactive dacă va fi nevoie.

Vremea a “întors foaia” spectaculos, după ce ploile de săptămâna trecută au fost însoțite de temperaturi scăzute și frig, însă acum temperaturile aproape caniculare pun probleme pentru terenurile agricole. Baltirile rezultate în urma precipitațiilor pun în pericol recoltele, motiv pentru care intervențiile pentru desecare continuă activ. Directorul Turcitu menționează că, deși debitul râului Siret a fost crescut, acesta nu a provocat probleme ca în anii anteriori, deoarece viitura a venit cu apă relativ curată, fără resturi de lemne sau alte materiale, cum se întâmpla uneori. „O măsură preventivă luată recent este suplimentarea personalului transferat din zonele fără probleme, pentru a asigura o supraveghere non-stop a râurilor Siret și Buzău,” adaugă el.

Conform aceluiași surse, Siretul, de-a lungul timpului, a fost un râu dificil pentru zona Brăila, fiind cauza unor inundații importante, precum cele din anii ‘70, când balta Vadeni acoperea întreaga zonă între Dunăre, Brăila, Baldovinești, Pietroiu, Vameșu și Vadeni. Deși a fost indiguit în urma acelor evenimente, fluviul continuă să fie un pericol în condiții meteorologice extreme, cum a fost exemplificat în 2003 și 2005, când digurile din zonă au fost foarte afectate, aproape cedând. În prezent, debitele râului variază între 35 și 4.850 metri cubi pe secundă, însă în acest an, debitul a depășit 2.000 mc/sec, manifestându-se foarte violent, cu valuri de peste 50 cm și viteze mari de curgere.

Este menționat că, pentru a preveni orice catastrofă, Apele Române controlează cu atenție nivelul apelor din lacuri și baraje, acționând preventiv pentru a evita inundarea localităților și distrugerea culturilor agricole. La Mircești, în Vrancea, a fost acum pregătit un baraj metalic provizoriu, de 500 de metri, din panouri de aluminiu, pentru protejarea malurilor și prevenirea revarsării.

Statisticile arată că, în condiții normale, Siretul are un debit minim de 35 mc/sec și unul mediu de 250 mc/sec, însă în perioade de inundații, debitul poate ajunge și la 4.850 mc/sec, generând valuri foarte periculoase pentru zonele riverane. În 2005, a avut o creștere a debitului de peste 3 metri, acoperind un pod din zona Brăila.

Situația de pe râul Siret devine tot mai complexă, în special din cauza faptului că gestionarea nivelului de apă depinde de modul în care autoritățile reglează debitele barajelor și lacurilor de acumulare, pentru a evita inundațiile. În prezent, se așteaptă să fie activate și alte stații de desecare, dacă situația o cere, pentru a proteja culturile agricole și infrastructura.