irigarea suprafețelor agricole din Brăila continuă, deși debitele Dunării scad
În ciuda secetei care a afectat debitele fluviului Dunărea, irigarea terenurilor agricole din județul Brăila se desfășoară în continuare. Solicitările agricultorilor pentru apă de irigat au scăzut semnificativ, de la 250 mc/sec la doar 30 mc/sec. "Cu toate acestea, apa trebuie folosită cu responsabilitate", a declarat inginerul Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila.
Fluviul Dunărea se află într-o scădere serioasă, având actualmente o cotă oscillând între 85-88 cm și un debit de 3.600 mc/sec. Vasile Turcitu a adăugat că irigațiile din județul Brăila nu sunt în pericol, la fel ca și cele de pe râurile Buzău și Siret, în ciuda situației critice.
Un trecut îngrijorător a avut loc în 1990, când s-a discutat despre necesitatea decolmatării canalului navigabil al Dunării, un demers care nu a fost dus la capăt, doar bulgarii intervenind în acest sens. În privința irigațiilor, anul acesta au existat situații limită când 208.000 hectare ar fi putut fi afectate de secetă. Un astfel de incident s-a petrecut la stația plutitoare IM Gheorghiu, unde cele zece agregate de pompare, deși modernizate, au întâmpinat dificultăți din cauza colmatării.
În ultimele două săptămâni, stația a fost nevoită să oprească irigarea timp de două săptămâni și a fost necesară dragarea pentru a curăța 105.000 mc de aluviuni. Utilajele folosite pentru dragat, care au fost închiriate, nu au fost tot timpul funcționale. Turcitu a menționat că ANIF Brăila ar avea nevoie de un utilaj specific, precum draglina DMH 1800, care ar fi putut simplifica operațiunile.
În această vară, SRPA 1 Spiru Haret, cea mai mare stație de acest tip din țară, a funcționat la capacitate maximă, fiind supusă unor condiții extreme de exploatare. Ca urmare, echipamentele au cedat, având nevoie urgentă de reparații și măsuri de ventilație.
Pe lângă problemele de infrastructură, și lipsa de responsabilitate din partea unora dintre fermieri a generat complicații. Aceștia au fost acuzați de furt de apă și distrugerea canalelor de irigație, acționând fără respectarea normelor agricole. Având în vedere că apa de irigat este gratuită, unii fermieri au intervenit cu irigări haotice, punând în pericol nu doar resursele de apă, ci și calitatea solului.
Aceste comportamente necesită o analiză amănunțită alături de fermieri și specialiști în agricultură, iar legislația ar trebui să se adapteze pentru a preveni atitudini de tipul „apa este gratuită, fac ce vreau”. Autoritățile locale sunt conștiente de importanța gestionării eficiente a resurselor, mai ales în condițiile climatice actuale.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
