Update 10 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
În județul Brăila, cultura de orez a cunoscut o istorie bogată, având la un moment dat peste 17.000 hectare dedicate acestei plante, care asigura aproximativ 20% din necesarul de consum al României. Acestă situație, marcând vremuri de glorie pentru orezăriile locale, a fost pusă sub semnul întrebării odată cu declinul acestor culturi, iar terenurile au fost lăsate să sufere din cauza desertificării. Conform publicației obiectivbr.ro, câțiva specialiști de la Stațiunea de Cercetări Brăila continuă să susțină necesitatea revitalizării acestei culturi esențiale.
În ultimii ani, cercetătorii din zona Polizesti au realizat progrese semnificative, obținând soiuri de orez noi, capabile să ofere producții record. Un factor crucial în această revitalizare este strategia elaborată de acești specialiști, care vizează nu doar Brăila, ci și alte zone din țară unde cultura de orez ar putea fi reabilitată.
Mai mult, în trecut, județul Brăila a fost cunoscut pentru cele mai mari orezării din țară, precum cea de la fostul IAS Stancuta, înființată în 1950 pe o suprafață de 5.000 de hectare. Din păcate, după 1990, agricultura de orez a început să se diminueze drastic, iar astăzi România importă 80% din orezul său, în condițiile în care consumul anual de orez per persoană este de 4 kg.
Cercetările amintesc că, în trecut, fenomenul sărăturii solului impunea cultivarea orezului în sud-estul țării, având în vedere sursa permanentă de apă din această zonă. În plus, cultivarea orezului ar putea contribui la refacerea ecologică a zonelor degradate și la creșterea biodiversității.
În prezent, România mai cultivă orez pe aproximativ 2.500 hectare, față de cele aproape 60.000 hectare dinainte de 1990. Specialiștii de la Campul Experimental de la Polizesti subliniază că amenajările orizicole existente ar putea fi reutilizate eficient, în condițiile în care avem deja infrastructură necesară în ceea ce privește irigarea.
Printre avantajele reabilitării culturii de orez se numără și faptul că acestea pot valorifica terenurile sărăturate, oferindu-le o nouă viață economică. Este imperios necesar ca autoritățile locale, ministeriale și fermierii să colaboreze pentru a revitaliza acest sector, având în vedere importanța orezului ca aliment de bază pe plan mondial.
Între timp, s-a descoperit că cojile de orez pot fi folosite în diverse domenii, inclusiv ca material izolant. Invențiile din trecut în domeniul utilizării acestor resturi oferă oportunități pentru dezvoltarea unei industrii sustenabile.
Toate aceste incercări și inițiative subliniază importanța lărgirii culturii de orez pentru a respecta necesitățile de consum ale populației românești și pentru a transforma România dintr-un importator într-un exportator de orez.
În 2025, rezultatele obținute de Inspectoratul Teritorial al Controlului Calităţii Seminţelor şi Materialului Săditor (ITCSMS) Brăila sunt pozitive, recunoscute ca fiind încurajatoare. Totuși, există semnale de alarmă privind scăderea suprafețelor dedicate multiplicării semințelor de calitate în ultimii ani, conform obiectivbr.ro.
Compania de Utilități Publice “Dunărea” Brăila a anunțat că, joi, 29 ianuarie, între orele 9.00 și 16.00, furnizarea apei potabile va fi întreruptă pentru lucrări de reabilitare a rețelei subterane. Conform informării reprezentanților companiei, restricțiile vor afecta zone precum Bulevardul Dorobanților, Strada 1 Decembrie 1918, Bulevardul Alexandru Ioan Cuza și Calea Galați.
Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, va semna controversatul acord UE-Mercosur sâmbătă, 17 ianuarie, în Paraguay, fără aprobarea Parlamentului European. Liberalul Alexandru Popa și social-democrații Vasilică Priceputu și Sorin Moise afirmă că acest acord reprezintă un dezastru pentru agricultura românească, conform datelor obiectivbr.ro.
Precipitațiile recente, inclusiv ninsoare și ploaie, au dus la apariția băltirilor pe terenurile agricole din județul Brăila. Potrivit informațiilor furnizate de Filiala Teritorială Brăila a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), zonele cele mai afectate includ Filipoiu, Bălaia, Salcia, Mărașu, Titcov și Gemenele din Insula Mare a Brăilei, dar și Valea Encii, Urleasca și Movila Miresii.
