Negocieri de pace între Rusia și Ucraina: condiții dure și tensiuni continue
Update cu 2 zile în urmă
Timp de citire: 7 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu

Negocieri de pace între Rusia și Ucraina: condiții dure și tensiuni continue
Rusia a transmis, la negocierile din această săptămână, că va fi de acord cu încetarea războiului doar dacă Ucraina va renunța la mari porțiuni de teritoriu și va accepta limitări ale numărului de soldați. Potrivit memorandumului publicat de agenția Interfax, citată de digi24.ro, Moscova cere restituirea teritoriilor ocupate și recunoașterea internațională a Crimeei, peninsula anexată de Rusia în 2014. Memorandumul solicită, de asemenea, ca Ucraina să se retragă din patru regiuni revendicate: Luhansk, Donetk, Zaporojie și Herson, deși Moscova controlează pe deplin doar Luhansk și parțial celelalte.
De asemenea, Rusia insistă ca Ucraina să devină o țară neutră, să nu adere la NATO și să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă, făcând limba rusă oficială și interzicând "glorificarea nazismului". Ucraina respinge aceste acuzații, considerându-le absurde și neînțelepte, și neagă discriminarea vorbitorilor de limba rusă, notează Reuters. Conform sursei, Moscova cere, totodată, ca Ucraina să își ridice legea marțială, să organizeze alegeri și să oprească ajutorul militar extern, inclusiv comunicarea cu sateliți și informații din afară.
În discursul său, Vladimir Medinski, șeful delegației ruse din Istanbul, a sugerat o încetare a focului de două-trei zile în anumite zone pentru a putea colecta trupurile soldaților decedați. Între timp, Ucraina a prezentat o listă cu 400 de copii rapiti de Rusia, dar Rusia s-a angajat să returneze doar 10 dintre aceștia. Ucraina afirmă că aceste persoane au fost mutați din zone de război pentru a fi protejate.
Deși s-au făcut unele progrese, delegațiile s-au întâlnit doar o oră la Istanbul pentru a doua rundă de negocieri din 2022. Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a spus că Ucraina va analiza propunerea Rusiei, dar nu a făcut comentarii imediate. Kievul insistă că numai o întâlnire directă între Zelenski și Putin poate soluționa problemele majore în litigiu.
Tensiunile din teren se intensifică: Rusia lansează cele mai mari atacuri cu drone și avansează rapid în sud. Ucraina a lansat, duminică, cele mai ample atacuri aeriene cu drone, denumite "Panza de păianjen", vizând aerodromurile din Siberia și nordul Rusiei, cu pagube importante, arată imaginile din satelit. Analistii occidentali consideră aceste operațiuni ca fiind printre cele mai îndrăznețe de până acum ale Ucrainei în război.
Președintele turc, Tayyip Erdogan, a declarat că întâlnirea de la Istanbul a fost "excelentă" și speră să îi reunească pe Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, împreună cu fostul președinte american Donald Trump. Totuși, nu s-a înregistrat niciun progres real în privința armistițiului, iar Ucraina, sprijinită de aliați europeni și SUA, insistă că Rusia trebuie să accepte condițiile de pace.
Conform unei foi de parcurs elaborate de Ucraina, care potrivit Reuters a fost consultată, Kievul nu dorește să impună restricții forțelor sale militare după un eventual acord și cere despăgubiri pentru pierderi. Moscova afirmă că urmărește o înțelegere pe termen lung, în timp ce Ucraina consideră că Putin nu are intenția reală de a face pace. În acest context, fostul președinte Trump a spus că SUA sunt gata să renunțe la mediere dacă cele două părți nu vor face progrese.
Conflictul pe teren continuă cu intensitate: Rusia a lansat cele mai mari atacuri cu drone și a făcut progrese rapide în mai. Ucraina a răspuns cu un atac masiv de drone, operațiunea numită "Panza de păianjen", pentru a ataca baze aeriene rusești din Siberia și nord. Imaginile din satelit sugerează pagube semnificative, deși explicațiile oferite de cele două părți rămân contradictorii. Analistii militari occidentali au spus că aceste atacuri, efectuate de la mii de kilometri distanță de front, sunt unele dintre cele mai îndrăznețe ale Ucrainei de până acum.
Zelenski a spus că Ucraina nu va ceda și nu va accepta niciun ultimatum, menționând că nu dorește să lupte decât pentru a-și apăra teritoriul și că acțiunea soldaților a fost un mod de a-și demonstra forța și determinarea, după ce multe state sunt îngrijorate de riscurile unui eventual conflict nuclear în regiune.