Rusia acuză Occidentul de sabotarea gazoductelor Nord Stream
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Rusia acuză Occidentul de sabotarea gazoductelor Nord Stream
Oficialii ruși continuă să acuze țările occidentale pentru explozia gazoductelor Nord Stream, punând un accent deosebit pe implicarea "specialiștilor marinei britanice" în atacul din 2022. Vineri, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a declarat că Ucraina nu ar fi putut să atace gazoductele fără un semnal din partea Washingtonului.
Această afirmație vine în urma unui raport realizat de jurnalistul de investigație Seymour Hersh în februarie 2023, în care se sugerează o posibilă implicare a Statelor Unite în sabotarea gazoductelor. Antonov a subliniat că Rusia nu a fost surprinsă de aceste revelații, adăugând că "prezumția noastră a fost că SUA și câțiva aliați ai NATO au fost implicați în această crima dezgustătoare".
Ambasadorul rus a acuzat Washingtonul că transferă întreaga responsabilitate asupra "păpușilor lor ucrainene" și a condamnat tacerea acestuia în fața terorismului. "Vom căuta să identificăm adevărații autori ai atentatului și să-i pedepsim", a declarat Antonov. Acesta a reamintit și afirmația lui Joe Biden, președintele SUA, din februarie 2022, când a promis că Washingtonul va "pune capăt" gazoductului Nord Stream 2 în cazul unei invazii rusești, chiar dacă acesta era sub controlul Germaniei.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a susținut, de asemenea, că Occidentul încearcă să evite responsabilitatea pentru atacul terorist asupra gazoductelor. Exploziile care au dus la distrugerea conductelor Nord Stream au avut loc pe 26 septembrie 2022 și au generat pagube semnificative, consecințele geopolitice fiind încă resimțite de marile puteri aproape doi ani mai târziu.
Nord Stream 1, cu o lungime de 1.200 de kilometri, a servit ca un principal sistem de livrare între marii furnizori de energie din Rusia și cumpărătorii din Germania. Proiectul Nord Stream 2, care urma să transporte suplimentar 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, nu a fost finalizat din cauza tensiunilor crescute dintre Berlin și Moscova create de invazia Ucrainei de către Rusia.
Deși nu au fost arestați suspecți în cazul sabotajului, săptămâna aceasta, mai multe rapoarte din presa germană, inclusiv Suddeutsche Zeitung și Wall Street Journal, au sugerat implicarea unei echipe de scafandri din Ucraina, care ar fi avut sprijinul unor oficiali de vârf din Kiev. Potrivit surselor, planul de detonare a conductelor ar fi fost inițial aprobat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, însă CIA ar fi intervenit, sfătuindu-l să renunțe.
Generalul ucrainean Valeri Zalujnii, care era la acea vreme un ofițer de rang înalt, ar fi decis să continue planul, deși Zelenski ar fi ordonat oprirea acestuia. Zalujnii, acum ambasador al Ucrainei la Londra, a negat cunoștința de cauza în privința atentatului.
De asemenea, Polonia a fost menționată în mass-media ca posibil furnizor de sprijin logistic pentru echipa de scufundare ucraineană implicată în sabotaj. Oficiali germani au confirmat că un principal suspect a locuit recent într-un sat din apropierea Varșoviei, însă a reușit să părăsească țara, în ciuda unui mandat de arestare emis de Germania. Varsovia a acuzat Berlinul pentru neactualizarea registrului Schengen care să-l semnaleze pe suspect. Vineri, Polonia a respins ferm acuzațiile fostului șef al agenției germane de informații, care a susținut că Varsovia ar fi fost implicată în pregătirea atacului.
