Scrutinul pentru Parlamentul European începe peste o lună. Ghid pentru alegerile europene 2024
Inapoi

Scrutinul pentru Parlamentul European începe peste o lună. Ghid pentru alegerile europene 2024

Postat pe 06 May 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 13 minute

Articol scris de: Andrei Miroslavescu

Image Description
Externe
Între 6 şi 9 iunie, cetăţenii din ţările membre ale Uniunii Europene vor merge la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European. Poate părea cumva o extravaganţă electorală, dar timp de patru zile, în 27 de ţări, în 24 de limbi oficiale, sunt aşteptaţi la vot în jur de 373 de milioane de europeni. Olanda va da startul alegerilor europene, pe 6 iunie, în timp ce marea majoritate a ţărilor membre, inclusiv România, intenţionează să organizeze alegerile pe 9 iunie, scrie News.ro. Olanda va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie. Duminică seara se vor publica rezultate provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfăşurat în zilele anterioare. La fiecare 5 ani, sunt aleşi cei peste 700 de membri ai Parlamentului European. Ei îi reprezintă pe cei aproape 450 de milioane de europeni. După alegeri, europarlamentarii alcătuiesc grupuri politice, în funcţie de principiile comune. Alegerile se dispută între partidele politice naţionale, însă odată aleşi, majoritatea eurodeputaţilor aleg să devină parte a grupurilor politice transnaţionale. Majoritatea partidelor naţionale sunt afiliate unui partid politic la nivel european. Cel puţin o pătrime din statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic. Unii deputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, deputaţi neafiliaţi. În prezent, Parlamentul European are 705 locuri. Deputaţii europeni din fiecare ţară membră aparţin unuia dintre cele şapte grupuri parlamentare sau sunt neînscrişi (neafiliaţi). Fiecare grup este constituit de minim 23 de europarlamentari din cel puţin un sfert din ţările UE. Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) - PPE - şi Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European - S&D - sunt în prezent cele mai mari grupuri politice din cele şapte ale actualului Parlament. Celelalte grupuri sunt Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, Grupul Identitate şi Democraţie şi Grupul Stângii din Parlamentul European - GUE/NGL. Recentele sondaje de opinie arată câştiguri pentru formaţiunea de extremă dreapta Identitate şi Democraţie, deşi PPE şi S&D continuă să domine ca grupuri politice. Ţările membre UE, de dimensiuni diferite, aleg un număr diferit de deputaţi europeni. Nu pot exista mai mult de 96 şi nici mai puţin de 6 locuri pentru fiecare ţară. În prezent, Germania are cel mai mare număr posibil de reprezentanţi, cei 79 de eurodeputaţi francezi ocupând poziţia a doua, iar cei 76 de eurodeputaţi italieni poziţia a treia. România are 33 de parlamentari. În viitoarea legislatură însă, numărul de locuri în Parlamentul European va creşte cu 15, ajungând la un total de 720. Acest lucru înseamnă că unele ţări vor alege cu câţiva eurodeputaţi în plus faţă de cei care le reprezintă în prezent, dar nicio ţară nu va alege mai puţini. România rămâne cu 33 de europarlamentari. Numărul deputaţilor aleşi din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri şi se bazează pe principiul proporţionalităţii degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât un eurodeputat dintr-o ţară mai mică. Iată câţi deputaţi europeni vor fi aleşi de fiecare stat la alegerile europene din 2024: Alegerile europene sunt, în mod firesc, influenţate în mare măsură de politicile naţionale, dar sistemele şi normele electorale diverse din ţările membre adaugă un alt nivel de complexitate la harta electorală. Deşi toate sistemele de vot trebuie să asigure o reprezentare proporţională pentru alegerile europene, sistemele electorale naţionale diferă foarte mult. De exemplu, pragurile de vârstă ale candidaţilor variază între 18 şi 25 de ani, iar 14 ţări membre cer partidelor politice să treacă un prag procentual pentru a intra în Parlamentul European. România are va vârstă minimă pentru candidaţii la alegerile europarlamentare 23 de ani, printre cele mai „ridicate”. Persoanele care sunt atât cetăţeni, cât şi rezidenţi ai ţării UE în care doresc să voteze au la dispoziţie căi destul de standard pentru a face acest lucru, ca în cazul oricăror alte alegeri. Cu toate acestea, metodele de votare din străinătate pot fi mai greu de parcurs. Prezenţa la vot la alegerile europene variază drastic de la o ţară la alta. În timp ce cinci ţări din UE au vot obligatoriu, prezenţa la vot la alegerile europene este notorie ca fiind scăzută. Împreună cu reprezentanţii guvernelor statelor UE, europarlamentarii dau formă şi decid asupra noilor legi care influenţează toate aspectele vieţii din Uniunea Europeană, de la susţinerea economiei la lupta împotriva sărăciei şi schimbărilor climatice şi la aspecte de securitate. Europarlamentarii aduc temele importante politice, economice şi sociale în centrul atenţiei şi susţin valorile Uniunii Europene: respectarea drepturilor omului, libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept. Parlamentul aprobă bugetul UE şi supraveghează cheltuirea acestuia. De asemenea, alege preşedintele Comisiei Europene, numeşte comisarii şi îi poate trage la răspundere. Toţi deputaţii în Parlamentul European primesc acelaşi salariu. Salariul lunar al unui deputat este de 10.075,18 EUR brut şi de 7.853,89 EUR net, după deducerea impozitelor UE şi a contribuţiilor la asigurările sociale (cifre valabile la 1 iulie 2023). Fondurile provin din bugetul Parlamentului. Deoarece statele membre pot impune taxe naţionale suplimentare, cifrele nete finale depind de regimul fiscal al ţării de origine a deputatului. Foştii deputaţi au dreptul la pensie la împlinirea vârstei de 63 ani, în conformitate cu articolul 14 din Statutul deputaţilor în Parlamentul European. Pensia reprezintă 3,5 % din salariul lor pentru fiecare an complet în funcţie şi o doisprezecime din salariu pentru fiecare lună întreagă suplimentară, însă nu depăşeşte 70 % în total. Costul său este suportat de bugetul UE. În cazul noilor deputaţi, s-a renunţat, începând cu luna iulie 2009, la aplicarea regimului complementar de pensii, introdus pentru deputaţi în 1989 şi aflat în curs de eliminare. Pe lângă salariul lor, eurodeputaţii, la fel ca deputaţii din parlamentele naţionale, au dreptul la indemnizaţii care acoperă cheltuielile efectuate în exercitarea funcţiilor lor parlamentare, adesea departe de casă. Astfel, de pildă, indemnizaţia pentru cheltuieli generale (4.950 EUR pe lună), sau ICG, este o sumă forfetară care le permite deputaţilor să acopere cheltuieli precum închirierea de birouri în statul membru în care au fost aleşi, achiziţionarea de hardware şi software IT, materiale de birou, telefoane mobile/abonamente şi abonamente la internet. Diurna (350 EUR pe zi), cunoscută şi sub denumirea de indemnizaţie de şedere, este o sumă forfetară care acoperă cazarea, masa şi cheltuielile conexe în fiecare zi în care un eurodeputat se află la Parlamentul European în activitate oficială. La sfârşitul mandatului lor, eurodeputaţii au dreptul la o indemnizaţie tranzitorie, echivalentă cu o lună de salariu per an de mandat, pentru o perioadă de cel mult doi ani. Dacă un fost deputat ocupă o nouă funcţie în altă parte, noul salariu se deduce din indemnizaţia tranzitorie. Eurodeputaţii pot utiliza vehicule oficiale pentru a participa la reuniuni sau evenimente de la Bruxelles sau Strasbourg.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din braila

-
-

01:09

Atmosferă încinsă în noul Sector Producători din Piața Mare

• ventilația nu face față afluxului mare de cumpărători, în special în zilele aglomerate de la sfârșit de săptămână • regulile impuse de administrația piețelor nu prea sunt respectate: deși este interzisă comercializarea fructelor și pepenilor, acestea având un alt sector dedicat în incinta pieței, multe tarabe sunt ocupate fix cu acest tip de mărfuri • nici regula care cere ca la vânzare să fie aduse doar produse deja sortate
Image Description

01:07

Telenovela găsirii unui stadion omologat pentru Liga a III-a în Brăila

• după mai multe scenarii, partida Dacia Unirea Brăila - CSM Râmnicu Sărat, din Cupa României, se dispută astăzi, 6 august, de la ora 17:30, la fostul stadion Chimia din stațiunea Lacu Sărat Conform tragerii la sorți, în etapa a 2-a din faza națională a Cupei României, Dacia Unirea are meci pe teren propriu, cu CSM Râmnicu Sărat. Dar această veste a declanșat o adevărată telenovelă, pentru că la Brăila
Image Description

01:05

Vine Târgul Anticarilor , pe vechea Regală

• peste 30 de anticari din toată România, ba și din alte țări ale Europei, unde și-au deschis afaceri, și-au anunțat participarea la eveniment • mii de obiecte vechi - bijuterii vintage, gablonzuri, argintării, ceasuri, pendule, medalii și bancnote vechi, cărți, statuete, jucării, obiecte de artizanat, tacâmuri de alamă, decorațiuni interioare, arme vechi, tablouri, suveniruri din perioada comunistă sau mic mobilier - își vor aștepta mușterii, de o parte și
Image Description

00:54

Acțiunea ROADPOL – SPEED. Radare la pândă pe șosele

• activitățile polițiștilor, care stau cu ochii pe șoferii vitezomani, se desfășoară în săptămâna 4 – 10 august • se folosesc toate echipamentele de supraveghere a traficului rutier, pentru măsurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor • în week-end, polițiștii au constatat 343 de fapte care au perturbat liniștea publică și au aplicat amenzi în valoare de peste 142.000 lei Șoferii care obișnuiesc să apese mai mult pedala de accelerație trebuie
Image Description

00:42

Aur și argint pentru atleții brăileni la naționalele U18

• Mario Grozea de la CSM Brăila este campion național la 110 m garduri • argintul în această probă i-a revenit lui Pavel Bunea de la LPS Brăila • Grozea, medaliat cu bronz la 400 m garduri La ediția 2025 a Campionatului Național de atletism rezervat sportivilor U18, brăilenii au cucerit două medalii în proba de 110 m garduri. Mario Grozea de la CSM Brăila, pregătit de profsoara Anamaria Codreanu,
Image Description

Recente din Romania

-
-

02:51

- Mehedinti - Hramul Mănăstirii „Adormirea Sfintei Ana”, din Orşova! Numeroși credincioși au participat la eveniment.

Mănăstirea „Sfânta Ana” din municipiul Orşova a fost îmbrăcată în veșminte de sărbătoare, cu prilejul pomenirii Adormirii Sfintei Ana, mama Fecioarei Maria. Numeroși credincioși, veniți cu evlavie la acest așezământ monahal. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de un sobor de șase ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: Preasfințitul Părinte Lucian – Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Părinte Nicodim – Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Părinte Galaction – Episcopul Alexandriei
Image Description

02:48

- Mehedinti - „Scuzele nu schimbă realitatea”: cum prevenim și combatem violența în familie?

Prevenirea violenței domestice și a infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale reprezintă o prioritate pentru polițiștii mehedințeni, în anul 2025. Aceste forme de violență afectează profund victimele, dar și întreaga comunitate, motiv pentru care structurile de prevenire desfășoară constant activități de informare și intervenție. Polițiștii mehedințeni monitorizează cu atenție toate cazurile semnalate, indiferent de gravitatea acestora, pentru a înțelege dimensiunea fenomenului la nivel local și intervin prompt, în limitele legii,
Image Description

02:33

- Mehedinti - Solidaritate în fața dezastrelor naturale: pompierii mehedințeni, alături de cetățenii afectați de inundații, în Broșteni, Suceava!

Inundațiile orașul Broșteni și din alte localități din județul Suceava au lăsat în urmă pierderi uriașe: trei oameni au murit luați de ape, peste 200 de gospodării au fost distruse, terenuri agricole și pășuni acoperite de ape, sute de animale și păsări au fost găsite moarte. În fața unei astfel de situații, pompierii mehedințeni nu au rămas indiferenți, astfel că, noaptea trecută, au plecat spre Broșteni, pentru a veni în
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
braila WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Elena Dumitrescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul braila
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete