Directorul comunității serviciilor de informații ale SUA, Tulsi Gabbard, blochează cei mai apropiați aliați ai Americii în domeniul serviciilor secrete să primească actualizări despre negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, o mișcare șocantă care dă peste cap decenii de cooperare strânsă, relatează POLITICO. Aceasta practic exclude partenerii Americii din cadrul Grupului „Five Eyes” - Regatul Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă - din circuit, uimind comunitatea de informații care s-a bazat pe rețea de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Într-o directivă din 20 iulie semnată de Gabbard, comunitatea de informații a SUA a primit ordin să clasifice toate analizele și informațiile legate de negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina drept „NOFORN”, adică „fără diseminare în străinătate”, ceea ce înseamnă că informațiile nu pot fi partajate cu nicio altă țară sau cetățeni străini. Deși a creat excepții pentru canalele diplomatice și informațiile de pe câmpul de luptă pentru Ucraina, SUA exclud acum în mod șocant schimbul de informații în cadrul alianței Five Eyes, una dintre cele mai interconectate rețele de spionaj din lume. „Când vorbești despre Five Eyes, vorbești despre o mulțime de sisteme și capabilități integrate”, a declarat Philip Davies, directorul Centrului Brunel pentru Studii de Informații și Securitate din Londra. Davies a adăugat că au existat multe speculații conform cărora schimbul de informații cu SUA a fost redus de către ceilalți patru membri din cauza „capriciilor administrației Trump”. Mișcarea lui Gabbard este a doua restricție majoră a schimbului de informații instituită de către administrația președintelui Donald Trump în acest an. În martie, SUA au întrerupt brusc furnizarea de informații către Kiev în încercarea de a presa Ucraina să înceapă discuții cu Rusia. Această mișcare i-a uluit atunci pe șefii spionajului european, care au stabilit rapid la Paris să își intensifice propriul sprijin pentru Ucraina - inclusiv prin consolidarea informațiilor provenite de la sateliții europeni. Între timp, la începutul acestei săptămâni, The Wall Street Journal a relatat că SUA ar putea folosi din nou schimbul de informații ca mecanism de presiune, pentru a încuraja Kievul să accepte un acord potențial dezavantajos cu Moscova. „Este un lucru destul de trist”, a declarat un înalt oficial care activează într-un serviciu de informații european despre ultima decizie Gabbard, după ce i s-a promis anonimatul pentru a vorbi cu sinceritate. „Nu o simțim încă, dar nu este o direcție bună. Se spune că Gabbard este puternic pro-rusă”. Comportamentul lui Trump a dat un impuls eforturilor Europei pentru autonomie strategică și reducere a dependenței de SUA în domeniul serviciilor secrete. Suspendarea informațiilor necesare pe câmpul de luptă din această primăvară - crucială pentru soldații ucraineni - a fost ultimul imbold de care aveau nevoie mulți din serviciile europene pentru a începe să lucreze la o informare comună care nu numai că înștiințează guvernele naționale, dar alimentează direct dezbaterile politice de la Bruxelles. Un semn al acestei schimbări de climat a apărut pe 11 aprilie, la reuniunea anuală a Capacității Unice de Analiză a Informațiilor de la Bruxelles, prezidată de diplomatul UE, Kaja Kallas. În timp ce în trecut evenimentul era adesea ocolit de șefii serviciilor secrete naționale, la reuniunea din acest an au participat șefi ai serviciilor de spionaj din multe țări europene. Miercuri, Gabbard a anunțat separat planuri de restructurare a biroului său, concediind sute de angajați și consolidând echipele axate pe combaterea influențelor maligne și a amenințărilor cibernetice. Tulsi Gabbard, o fostă membră a Camerei Reprezentanţilor cu puţină experienţă în domeniul informaţiilor, a fost numită de Trump în cea mai înaltă funcţie din SUA în domeniul serviciilor de spionaj, în timp ce republicanii din Senat, cu o singură excepţie notabilă, s-au aliniat dorinţei preşedintelui şi au validat-o pe una dintre cele mai controversate figuri ale administraţiei sale, relatează Reuters. În vârstă de 43 de ani, Tulsi Gabbard, o fostă democrată trecută în tabăra republicanilor, s-a confruntat la audierile din comisia de specialitate a Senatului cu întrebări din partea congresmenilor din ambele partide cu privire la lipsa de experienţă şi la declaraţiile ei din trecut, considerate ca sprijinind adversarii SUA. Ca Director Naţional de Informaţii, ea va trebui să gestioneze un buget de 100 de miliarde de dolari. Gabbard nu a lucrat nciodată la vreo agenţie de spionaj şi nici măcar nu a făcut parte din vreo comisie de informaţii în timpul celor patru mandate ale sale în Camera Reprezentanţilor. Numirea lui Gabbard în fruntea DNI a provocat o undă de şoc în cadrul sistemului de securitate naţională, adăugându-se îngrijorărilor cu privire la politizarea şi slăbirea culegerii de informaţii în timpul celei de-a doua administraţii Trump. Scepticii au avut dubii din cauza declaraţiilor anterioare ale lui Gabbard, considerate ca fiind favorabile invaziei Rusiei în Ucraina şi apărării guvernului fostului lider sirian Bashar al-Assad, pe care l-a vizitat în Siria în 2017, în timp ce acesta se afla sub sancţiunile SUA. La audierea sa din Senat, Gabbard s-a confruntat cu întrebări dure din partea senatorilor din ambele partide, pentru că în trecut i-a luat apărarea fostului contractor al Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA Edward Snowden, care a divulgat mii de documente extrem de secrete şi apoi a cerut azil în Rusia. Unii au fost vizibil frustraţi de refuzul acesteia de a-l numi trădător pe Snowden. Directoarea serviciilor secrete din SUA a declarat pentru un podcast că ea crede în existența extratereștrilor. A adăugat apoi că „vrea să spună adevărul” despre OZN-uri, potrivit Fox News. La podcastul „Pod Force One” a New York Post, Gabbard a răspuns „da” când a fost întrebată dacă crede în posibilitatea existenței vieții extraterestre. Fostă candidată la președinția democrată, devenită apoi republicană, Gabbard conduce comunitatea de informații a președintelui american Donald Trump și este principalul său consilier în domeniul informațiilor. „Am propriile mele păreri și opinii” și „în acest rol, trebuie să fiu atentă la ceea ce împărtășesc”, a spus ea. Gabbard a subliniat că nu este pregătită să vorbească mai mult despre acest subiect, dar a adăugat că echipa sa va da dovadă de transparență atunci când va veni momentul. „Continuăm să căutăm adevărul și îl vom spune poporului american”, a spus șefa Serviciului Național de Informații, care coordonează toate serviciile secrete din SUA.