Valurile de căldură și seceta, provocări majore în Romania până în 2040
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Valurile de căldură și seceta, provocări majore în Romania până în 2040
În ultimii ani, durata și frecvența valurilor de căldură în România au crescut semnificativ, iar până în 2040, se preconizează că temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe precum București și Craiova, conform unui raport privind starea climei la nivel național.
Criza climatică globală a atins un moment critic. Datele din 2023 arată o creștere a temperaturii medii globale cu 1,48 grade Celsius față de perioada preindustrială. Aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, ceea ce indică o direcție alarmantă în evoluția climatului, având un impact profund asupra ecosistemelor și societății.
România simte deja aceste schimbări, cu valuri de căldură care s-au intensificat în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, atât durata, cât și frecvența acestor fenomene au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri cu 10-15 zile, iar sud-vestul și estul țării chiar cu peste 25-30 de zile. Proiecțiile arată că acest trend va continua până la sfârșitul secolului, afectând sănătatea publică și economia.
Pe lângă valurile de căldură, seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru România. Suprafața afectată de secetă moderată, severă și extremă a crescut, cu maxime înregistrate între 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din 2018-2021 are cea mai lungă durată pe care o știm, având efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, influențând profund ecosistemele și productia agricolă.
Fenomena meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe, au devenit și ele mai frecvente. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru aceste evenimente, în special în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru perioada 2025-2050 și sfârșitul secolului sugerează o intensificare a acestor fenomene, cu efecte negative asupra agriculturii și infrastructurii.
Urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice, orașele devenind mai calde și mai uscate decât regiunile rurale, fenomen cunoscut ca Insula de Căldură Urbană, cu diferențe de temperatură de până la 7-8 grade Celsius. Până în 2040, valurile de căldură sunt așteptate să afecteze aproape 50% din populația urbană.
Adaptarea la aceste schimbări necesită politici urbane integrative și soluții bazate pe natură. Creșterea temperaturii globale ne apropie de puncte critice climatice, cu efecte devastatoare. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic ar putea duce la scăderea precipitațiilor și intensificarea secetelor în România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Este esențială anticiparea acestor schimbări prin avertizare timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Politicile climatice devin astfel cruciale. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei regenerabile, dar lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate pentru sectorul energetic.
Percepțiile publicului privind schimbările climatice sunt mixte; deși acestea sunt recunoscute, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, preocupările economice având un impact mai mare. Raportul "Starea Climei - România 2024", elaborat de o echipă de unsprezece cercetători, oferă cele mai recente date și proiecții climatice, analizează evoluția fenomenele meteorologice extreme și discuta politicile de climă și mediu în România.
