Dreptul la avort în dezbaterea alegerilor prezidențiale

Tema dreptului la avort continuă să rămână un subiect delicat în România, divizând opinia publică. În contextul alegerilor prezidențiale, candidații au fost întrebați despre poziția lor referitoare la acest drept fundamental al femeilor, având în vedere relevanța sa pentru votanți. Mulți dintre aceștia au evitat să ofere răspunsuri clare, majoritatea considerând că întreruperea de sarcină ar trebui să fie o opțiune de ultim resort.

Organizațiile care militează pentru drepturile femeilor au criticat aceste abordări, subliniind că decizia de a avorta aparține exclusiv femeii, indiferent de circumstanțe. Printre cei care și-au exprimat părerile se numără Elena Lasconi, candidatul USR, care susține că „orice femeie în 2024 ar trebui să fie stăpână pe corpul ei” și crede că avortul nu ar trebui utilizat ca metodă de contracepție, ci mai degrabă educația sexuală ar trebui să fie îmbunătățită.

Nicolae Ciucă, candidatul PNL, nu a avut o poziție publică clară, iar Kelemen Hunor, din partea UDMR, a propus menținerea status quo-ului în privința avortului. Mircea Geoană, candidat independent, a subliniat că avortul ar trebui să fie o soluție de ultim resort în condiții extreme, iar Ana Birchall, candidată independentă, a afirmat că fiecare femeie ar trebui să aibă dreptul să decidă.

Cristian Diaconescu, alt candidat independent, a pus accent pe nevoia de educație în domeniul sănătății sexuale și a subliniat că femeile trebuie să fie cele care decid asupra propriului corp, fără intervenții externe. În contrast, Cristian Terheș, de la Partidul Național Conservator, a respins ideea unui „drept fundamental” la avort, comparând situația cu o încălcare a dreptului la viață.

Andrada Cilibiu, expertă în drepturi sexuale și reproductive, a caracterizat declarațiile candidaților ca îngrijorătoare, susținând că acestea limitează drepturile femeilor și reduc accesul la avort la circumstanțe extreme. Cilibiu a subliniat că femeile trebuie să aibă libertatea de a decide când și dacă doresc să devină mame, afirmând că 77% dintre femei se opun interzicerii avortului.

Activista a subliniat dificultățile cu care se confruntă femeile în România, inclusiv lipsa unui cadru legislativ favorabil și abuzurile cu care se pot întâlni la spitale. De asemenea, a fost criticată lipsa discuțiilor deschise pe această temă în instituțiile guvernamentale.

Ionela Baluta, profesoară la Universitatea București, a explicat reticența candidaților de a se pronunța pe un subiect atât de sensibil din cauza presiunilor sociale și a influențelor conservatoare, inclusiv a Bisericii. Ea a subliniat că majoritatea politicienilor au valori conservatoare și o înțelegere limitată a problemelor legate de egalitatea de gen și drepturile femeilor.

Cu toate acestea, discuțiile despre dreptul la avort și educația sexuală sunt cu atât mai necesare, iar viitorul președinte ar trebui să promoveze un dialog deschis și constructiv pe aceste teme, mai ales că societatea românească a trecut printr-o istorie complicată în ceea ce privește drepturile reproductive.