Institutelor de cercetare din România li se oferă oportunități pentru soluții în criza climatică
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu

Institutelor de cercetare din România li se oferă oportunități pentru soluții în criza climatică
Institutelor de cercetare din România li se oferă acum o nouă oportunitate de a contribui activ la găsirea de soluții pentru criza climatică. Recent, proiectele și strategiile au demonstrat o deschidere crescută pentru inovare și colaborare. Un exemplu relevant este Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, care vizează sprijinirea decarbonizării și a inițiativelor sustenabile, generând investiții mai mari în tehnologiile verzi și promovând parteneriate internaționale.
Un proiect important denumit Climate Paths are ca scop crearea de legături între institutele de cercetare și sectorul privat, facilitând dezvoltarea de proiecte de cercetare aplicată cu un impact semnificativ asupra societății. Acest program, sprijinit de Norvegia, reunește peste 200 de participanți din 90 de institute de cercetare din România, Norvegia, Belgia și Regatul Unit, oferind un forum pentru învățare și schimb de bune practici în domeniul tranziției verzi.
Reprezentanți de la diverse institute de cercetare au discutat recent în cadrul celei de-a doua zile a Forumului Soluțiilor Climatice, un eveniment care a strâns experți din diferite domenii pentru a colabora la dezvoltarea unor soluții inovatoare. Sebastian Munteanu, cercetător la Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale și Avansate, a subliniat impactul profund al schimbărilor climatice asupra managementului resurselor, subliniind că acestea afectează interconexiunile dintre apă, energie, materiale și alimente.
Florin Timofte de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", a atras atenția asupra efectelor negative ale schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine din Marea Neagră, unde temperaturile ridicate ale apei au condus la migrarea unor specii mediteraneene și la un număr crescut de fenomene extreme.
Munteanu a explicat și avantajele programului REPowerEU, care sprijină creșterea producției de energie curată în Uniunea Europeană. Acesta va facilita instalarea de capacități pentru producția de energie din surse regenerabile, cum ar fi cea eoliană și solară. Cu toate acestea, România nu a implementat încă proiecte concrete pentru centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, deși nevoia lor a fost discutată timp de decenii.
Timofte a subliniat de asemenea importanța unei gestionări durabile a resurselor marine, propunând implementarea de politici bazate pe date științifice pentru prevenirea supraexploatării peștilor și dezvoltarea acvaculturii sustenabile. Aceste inițiative trebuie să implice comunitățile locale, având în vedere că acestea depind de resursele marine pentru supraviețuire.
Biotehnologia a fost menționată ca o potențială soluție inovatoare pentru protejarea ecosistemelor marine. Timofte a menționat că tehnologiile de inginerie genetică pot ajuta la restaurarea habitatelor și la combaterea poluării.
Colaborarea între mediul academic și comunitățile locale a fost evidențiată ca o necesitate pentru protejarea mediului marin. Munteanu a pus accent pe importanța implicării consultantelor independente pentru asigurarea transparenței în proiectele de infrastructură.
Programele educaționale, cum ar fi "Școala Verde", sunt esențiale în creșterea conștientizării tinerilor asupra schimbărilor climatice. Climate Paths și alte platforme similare continuă să sprijine cercetarea și colaborarea între diverse părți interesate, având scopul de a integra rezultatele cercetărilor în politicile publice, asigurând astfel o abordare sustenabilă pentru protecția mediului marin și a resurselor sale.