"Putregai cerebral", cuvântul anului 2024, atrage atenția asupra efectelor timpului petrecut pe rețelele sociale
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
"Putregai cerebral", cuvântul anului 2024, atrage atenția asupra efectelor timpului petrecut pe rețelele sociale
Termenul "putregai cerebral" a fost desemnat cuvântul anului 2024 de către Oxford University Press, dintr-o listă scurtă care a inclus șase cuvinte. Această expresie se referă la efectele negative ale consumului excesiv de conținut pe rețelele sociale, care pot influența calitatea vieții individului.
Psihologul Radu Leca a discutat despre acest fenomen cu Digi24, subliniind că tot mai mulți adolescenți suferă de "putregai cerebral", adică de o subțiere a capacității de concentrare și memorare ca urmare a timpului petrecut excesiv pe internet. Termenul descrie o presupusă deteriorare mentală sau intelectuală, provocată în special de consumul de materiale online lipsit de provocări intelectuale.
Pe parcursul anului 2024, termenul a câștigat o popularitate semnificativă, fiind folosit frecvent pentru a descrie temerile legate de impactul consumului excesiv de informații de calitate slabă din mediul virtual. Radu Leca a afirmat: "Identitatea culturală falsă formată pe rețelele sociale influențează modul în care tinerii își percep și interpretează lumea."
Fenomenul "brain rot" afectează felul în care experiențele trăite și văzute online, cum ar fi evenimente sociale sau crize economice, pot modela gândirea și acțiunile oamenilor. Interacțiunile din mediul virtual, normele sociale și relațiile interumane au un impact profund asupra dezvoltării personalității.
Leca a menționat că neuroplasticitatea permite creierului să se adapteze, iar modul de interacțiune în spațiul virtual poate influența conexiunile neuronale și alegerile personale. Consumatorii activi ai rețelelor sociale, precum TikTok și Instagram, pot experimenta simptome de epuizare mentală mai repede decât cei care folosesc alte platforme precum YouTube sau Facebook.
Excesul de informații și natura emoțională a conținutului de pe aceste platforme contribuie la deteriorarea stării mentale. Utilizatorii petrec, în medie, până la 12 ore pe zi în mediul virtual, iar descărcările de dopamină și serotonină asociate cu utilizarea acestor aplicații depășesc efectele unor medicamente psihotrope.
Psihologul avertizează că este esențială o intervenție din partea autorităților pentru a implementa măsuri de prevenire și control al activităților pe rețelele sociale, îndeosebi pentru preadolescenți și adolescenți.
De asemenea, este recomandat ca accesul la rețelele de socializare să fie permis copiilor abia după vârsta de 16 ani, având în vedere riscurile de sănătate mintală asociate. Leca atrage atenția asupra necesității de a fi conștienți de pericolele mediului online, subliniind că cei care petrec timpul în exces pe rețelele sociale ar putea deveni viitori pacienți în cabinetele de psihoterapie.
