Solstițiul de vară aduce cea mai lungă zi din an
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu

Solstițiul de vară aduce cea mai lungă zi din an
Astăzi, 20 iunie, vom asista la solstițiul de vară, un important eveniment astronomic ce marchează începutul verii astronomice. Solstițiul de vară indică cea mai lungă zi luminată din an, ziua având o durată de 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va dura doar 8 ore și 28 de minute.
Conform site-ului www.astro-urseanu.ro, preluat de Agerpres, solstițiul de vară va avea loc la ora 23:51, când longitudinea astronomică a Soarelui va fi de 90 de grade. În acest moment, Soarele se va afla la 23 de grade și 27 de minute distanță unghiulară nord față de ecuatorul ceresc, descriindu-și mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, cunoscut sub denumirea de tropicul Racului.
De asemenea, evenimentul marchează începutul verii astronomice, când vom avea parte de cea mai lungă zi iluminată de Soare și cea mai scurtă noapte din an. În emisfera sudică, solstițiul are loc în jurul datei de 21 decembrie și marchează începutul iernii.
Denumirea de "solstițiu", derivată din latină, semnifică "Soarele stă". Aceasta se datorează faptului că, în această perioadă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile sale. Crepusculul atinge durata maximă pe timpul anului, iar în zonele cu latitudini ridicate, acesta persistă întreaga noapte, oferindu-le locuitorilor frumoasele "nopți albe".
Solstițiul reprezintă momentele anului când Soarele se află la cea mai mare sau cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul efectuează atât mișcarea anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și mișcarea diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Din cauza înclinării axei Pământului față de planul orbitei sale, fiecare emisferă este iluminată inegal pe parcursul anului, ceea ce generează inegalitatea zilelor și a nopților, dar și succesiunea anotimpurilor.
Tradițiile și superstițiile legate de solstițiul de vară sunt străvechi. Considerată cea mai lungă zi a anului, aceasta este văzută ca un punct de balanță, de schimbare, o zi a absolutului, marcată de simbolul focului, semnificant al Soarelui. Românii celebrează puterea soarelui prin focurile de Sânziene. Oamenii, încinsi cu brațuri de pelin, se rotesc în jurul focului și aruncă aceste brațuri pentru a arde împreună cu toate posibilele necazuri viitoare.
Din timpuri vechi, solstițiul de vară a fost un prilej de bucurie și sărbătoare, corelat cu momentul strângerii recoltei. Inițial, această sărbătoare avea loc în jurul datei de 21 iunie. Ulterior, datorită percepției bisericii asupra acestui ceremonial păgân, data a fost mutată pe 24 iunie, zi consacrată Sfântului Ioan Botezătorul. În folclorul românesc, Noaptea de Sânziene a devenit o sărbătoare populară, cu un caracter tradițional variabil în funcție de țară și regiune.
Pentru agricultori, această zi este crucială pentru prognoza vremii. Conform credinței populare, dacă plouă de Sânziene sau după, următoarele 40 de zile va ploua necontenit, afectând astfel recoltele de grâu, alune de pădure și salată. Aceste informații sunt detaliate în volumul "Zile și mituri. Calendarul țăranului român" (2000) de etnologul Ion Ghinoiu.