România va limita numărul lucrătorilor străini din afara Uniunii Europene la 90.000 în anul 2026, o decizie susținută de Ministerul Muncii pentru a crea oportunități mai multe pentru cetățenii români în căutare de locuri de muncă, transmite Mediafax. Patronatele avertizează însă că această măsură riscă să afecteze grav anumite sectoare care se confruntă cu lipsă acută de muncitori.
👉Patronatele avertizează privind deficitul de forță de muncă
Reprezentanții patronatelor semnalează că reducerea numărului de angajați străini non-UE va lăsa șantierele, hotelurile, restaurantele și sectorul de catering fără o parte importantă a forței de muncă necesare. Ei subliniază că aceste domenii se confruntă de multă vreme cu dificultăți în recrutarea de personal calificat și necalificat.
Astfel, patronatele consideră că măsura guvernamentală ar putea avea efecte negative ample asupra activității economice, punând în pericol buna funcționare a industriilor care depind de muncitori străini. Eficiența și termenii proiectelor ar putea fi afectați în mod direct.
👉Impactul economic și cadrul legal pentru anul 2026
Guvernul estimează că prin scăderea contingentului angajaților străini din afara UE va reduce și veniturile statului din taxele și contribuțiile acestora. Confruntat cu această realitate, Executivul se bazează pe o lege nouă în domeniu, încă în curs de elaborare, pentru a determina oficial cifra finală pentru anul 2026.
Contingentul aprobat pentru 2025 a fost de 100.000 de muncitori străini non-UE, iar țările din care provin cei mai mulți angajați sunt Nepal, Sri Lanka și India. Limitarea la 90.000 pentru anul viitor reprezintă o diminuare semnificativă, cu efecte care pot fi resimțite în diverse sectoare economice.
Oficialii Ministerului Muncii consideră că această reducere a numărului de angajați externi este o soluție echilibrată pentru a susține accesul românilor pe piața muncii. Ei susțin că prioritatea este acordată cetățenilor români care își caută locuri de muncă și care trebuie încurajați să ocupe posturi vacante.
Ministrul Muncii argumentează că această măsură nu trebuie privită doar prin prisma reducerii cifrelor, ci ca o oportunitate pentru consolidarea ocupării forței de muncă autohtone, în condițiile unei legislații adaptate.
