Brailenii participa la hramul Bisericii "Sfintii Apostoli Petru si Pavel"
Brailenii participa la hramul Bisericii "Sfintii Apostoli Petru si Pavel"
Brailenii vor participa sâmbătă, 29 iunie, la hramul Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", un monument istoric important și fosta catedrală a orașului. Biserica, situată la intersecția între Strada Polonă și Petru Maior, a fost ctitorită la mijlocul secolului al XIX-lea, în perioada de glorie a Brăilei.
Istoria bisericii
Construcția inițială a Bisericii "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" a avut loc între anii 1835 și 1836. Terenul a fost donat de primarul orașului din acea perioadă, iar Petre Buiangiu și soția sa, Petcuța, au fost marii ctitori. Sfințirea bisericii a fost oficiată în 1836 de Prea Sfințitul Chesarie al Buzăului, episcopul-carturar. În 1869, biserica originală a fost demolată pentru a face loc unei construcții mai mari și mai impunătoare.
În 1872, Petcuța Buiangiu, rămasă văduvă, a pus piatra de temelie pentru noua biserică. Construcția a fost realizată în mai multe etape, fondurile provenind în principal din donații și colecte publice, cu sprijinul Primăriei Brăila. Biserica a fost sfințită provizoriu în 1881, iar în 1886, edificiul a primit marele clopot de 800 kilograme și un uriaș orologiu comandat din München, Germania.
Război, cutremure și restaurări
În timpul Primului Război Mondial, în 1918, Biserica "Sfinții Apostoli" a suferit pierderi majore: tabla de pe cupola mare a fost furată, iar clopotele au fost topite de armatele de ocupație. De asemenea, cutremurul din 1940 a provocat mari pagube structurale. După instaurarea comunismului, demolarea bisericii a fost la un pas, dar lucrările ample de consolidare între 1956 și 1959 au salvat monumentul.
O istorie bogată și vieți dedicate bisericii
Este demn de menționat că între 1921 și 1942, aici a slujit preotul Anton Angelescu, viitorul Episcop Antim al Buzăului. De asemenea, între 1950 și 1990, biserica a funcționat ca Catedrală a orașului Brăila.
Sărbătoarea hramului
Pe 29 iunie, creștinii ortodocși participă la hramul bisericii, ocrotitorii fiind sărbătoriți după o săptămână de post. Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt pomeniți și devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România datorită faptului că au fost aruncați în temniță pentru credința lor.
Pe lângă oficierea Sfintelor Liturghii și pomenirea celor cu numele de "Petru" și "Pavel", se dau de pomană și se scriu pomelnice pentru cei adormiți. Duminică, în continuarea sărbătorii, se va celebra Soborul Sfintilor 12 Apostoli.
Mărturii din viața apostolilor
Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, a fost chemat de Iisus pentru a deveni "pescar de oameni". Petru a proclamat dumnezeirea lui Hristos dar s-a și lepădat de El înainte de răstignire. Totuși, după înălțarea Domnului, a continuat să propovăduiască Evanghelia, murind martirizat la Roma, crucificat cu capul în jos, în anul 67 d.Hr.
Sfântul Apostol Pavel, originar din Tarsul Ciliciei, a fost convertit pe drumul Damascului. Devenit mare propovăduitor al credinței, Pavel a scris 14 epistole care au devenit parte din Sfânta Scriptură. A murit decapitat, tot în anul 67 d.Hr.
Astfel, Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt considerați ocrotitorii celor lipsiți de libertate, o recunoaștere a faptului că au și ei greșit înainte de a deveni piloni ai creștinismului.
E zi de sărbătoare și rugăciune pentru toți cei care își amintesc de jertfa și devotamentul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, modele de credință și dedicare.
