Doi tineri din Brăila, victime ale suicidului: o realitate alarmantă
Doi tineri din Brăila, victime ale suicidului: o realitate alarmantă
Recent, două cazuri tragice de suicid în rândul tinerilor au zguduit comunitatea din Brăila. Potrivit surselor, un tânăr de doar 19 ani a fost găsit spânzurat de părinți, după ce provocase un grav accident de circulație pe bulevardul Dorobanților, conducând mașina tatălui său. La scurt timp, o altă tragedie s-a întâmplat: o adolescentă de 13 ani s-a aruncat de la etajul patru al unui bloc din zona Obor, după o dispută în familie și după ce i s-a confiscat telefonul.
Aceste incidente tragice pun în evidență o problemă tot mai mare: numărul copiilor și adolescenților cu gânduri suicidare este în creștere. Conform statisticilor, anul trecut, la Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" din Brăila au fost internate 22 de persoane pentru tentative de suicid și au fost înregistrate 271 de prezentări pentru depresie.
Specialiștii atrag atenția asupra rolului crucial pe care familia și școala îl joacă în prevenirea acestor situații. Psihologul clinician principal, Lumința Purice, menționează că primele semne de alarmă pot apărea în aceste medii. „Retragerea socială, tristețea profundă și lipsa de interes pentru activități sunt semnale care nu trebuie ignorate”, a declarat aceasta.
Florentina Cotoiu, un alt psiholog clinician, subliniază faptul că mulți dintre copii nu conștientizează gravitatea gesturilor lor impulsive. "Adesea, aceste comportamente sunt un strigăt de ajutor”, a explicat ea. Adolescenții pot răspunde impulsiv la stimuli stresanți, neavând un istoric de probleme psihice.
În plus, statisticile arată că, în România, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani. „Fiecare caz de suicid reușit este însoțit de aproximativ 100 de tentative”, a precizat Andreia Gavrilescu, director medical al spitalului.
Pentru a preveni aceste tragedii, specialiștii recomandă o intervenție timpurie din partea părinților, lucru ce include ascultarea activă a copiilor și monitorizarea timpului petrecut online. „Un mediu sigur și sprijinul emoțional sunt esențiale”, a adăugat Cotoiu.
Unitățile de învățământ sunt, de asemenea, încurajate să adopte măsuri eficiente, inclusiv sesiuni de educație emoțională și creșterea numărului de consilieri scolari. Este vital să se creeze un sistem în care elevii să poată raporta anonime problemele cu care se confruntă.
Este evident că prevenirea suicidului în rândul tinerilor din Brăila necesită o abordare colaborativă între familie, școală și profesioniști în domeniul sănătății mintale. Tragediile recente subliniază necesitatea urgentă de a sprijini sănătatea emoțională a adolescenților și de a interveni la primele semne de risc.
