Update 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Brăilenii utilizează spațiile verzi de pe străzile orașului în diverse moduri. Unele sunt îngrijite, pline de flori, în timp ce altele sunt lăsate în paragină, acoperite de buruieni și gunoaie, mai ales unde curțile și casele sunt abandonate. Există și cetățeni care transformă aceste spații și trotuarele în depozite pentru lemne și diverse obiecte vechi sau își parchează mașinile până la marginea carosabilului.
Cu toate acestea, există și inițiative lăudabile. Pe spațiile verzi din cartiere încep să apară tot mai multe flori și chiar mici parcele cu lucernă și legume, în loc să fie lăsate neîngrijite. Aceste practici continuă tradiția locuitorilor vechilor cartiere sau ale celor care, deși s-au mutat la oraș, nu și-au uitat legătura cu pământul de la țară.
Recent, pe strada Carpați, am descoperit o surpriză plăcută: o mică parcelă de teren cultivată cu grâu, chiar în fața unei porți. Am sunat și din curte a ieșit inițiatorul acestei microferme inedite, dl. ing. Ciocan Mihalache. Acesta este unul dintre cei mai renumiți și apreciați specialiști în cultura orezului din județul Brăila și din întreaga țară.
În dialogul nostru, Mihalache și-a amintit de faima județului în această cultură și, privind spicele aurii de grâu, ne-a spus: "Am 80 de ani, din care 50 bateți pe muchie în orezăria (acum desființată) de la fostul IAS Stăncuța. Era cea mai mare unitate de profil din țară, iar împreună cu orezăria de la Gropeni, se obțineau 85.000 tone de orez pe an, cât pentru consumul României pe doi ani. Astăzi, acest produs alimentar îl importăm din toate colțurile lumii".
Dl. Mihalache ne-a povestit cum, în anii '70, a fost în Statele Unite, în California, unde a studiat tehnici agricole avansate. A lucrat îndeaproape cu ing. Ionel Ivan la Centrul de experimentare și obținerea de semințe de la Stanca-Polizești, unde au dezvoltat soiul de orez Polizești 28 și au obținut producții record.
Chiar dacă meseria de cultivator de orez a fost plină de provocări, precum infestarea cu buruieni sau recoltatul pe timp de zăpadă, Mihalache a rămas dedicat acestei culturi. După 1990, când orezăriile au trecut prin perioade dificile, el a preluat 300 ha în zona Gropeni și a obținut orez pentru câțiva ani buni.
Revenind la grâul cultivat în fața porții, dl. Mihalache ne-a explicat: "E frumos, nu-i așa?! Uitați, are peste jumătate de metru înălțime și 25 cm între rânduri. E crescut perfect uniform, fiecare spic (cât vrabia) are 60 de boabe și de pe acești 16 metri pătrați de teren estimez, extrapolând, o producție de 8,5 tone la hectar. E cea mai mare bucurie pentru mine!".
Această inițiativă este un exemplu de dedicare și pasiune pentru agricultură, care merită toată aprecierea și respectul nostru.
În 2025, rezultatele obținute de Inspectoratul Teritorial al Controlului Calităţii Seminţelor şi Materialului Săditor (ITCSMS) Brăila sunt pozitive, recunoscute ca fiind încurajatoare. Totuși, există semnale de alarmă privind scăderea suprafețelor dedicate multiplicării semințelor de calitate în ultimii ani, conform obiectivbr.ro.
Compania de Utilități Publice “Dunărea” Brăila a anunțat că, joi, 29 ianuarie, între orele 9.00 și 16.00, furnizarea apei potabile va fi întreruptă pentru lucrări de reabilitare a rețelei subterane. Conform informării reprezentanților companiei, restricțiile vor afecta zone precum Bulevardul Dorobanților, Strada 1 Decembrie 1918, Bulevardul Alexandru Ioan Cuza și Calea Galați.
Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, va semna controversatul acord UE-Mercosur sâmbătă, 17 ianuarie, în Paraguay, fără aprobarea Parlamentului European. Liberalul Alexandru Popa și social-democrații Vasilică Priceputu și Sorin Moise afirmă că acest acord reprezintă un dezastru pentru agricultura românească, conform datelor obiectivbr.ro.
Precipitațiile recente, inclusiv ninsoare și ploaie, au dus la apariția băltirilor pe terenurile agricole din județul Brăila. Potrivit informațiilor furnizate de Filiala Teritorială Brăila a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), zonele cele mai afectate includ Filipoiu, Bălaia, Salcia, Mărașu, Titcov și Gemenele din Insula Mare a Brăilei, dar și Valea Encii, Urleasca și Movila Miresii.
