Seceta extremă îi determină pe fermierii din Brăila la măsuri radicale

Brăila, unul dintre județele cu cel mai mare procent de irigații la nivel național, se confruntă cu probleme majore din cauza secetei extreme. Aceasta a determinat unii fermieri să ia măsuri drastic și ilegale pentru a asigura apă pentru culturile lor.

Reprezentanții Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Brăila au descoperit diguri și dopuri de pământ construite ilegal pe canalele de irigații, menite să redirecționeze apa exclusiv către anumite ferme. Aceste practici ilegale afectează în special sudul județului, unde s-au intensificat controalele pentru identificarea acestor blocaje și tragerea la răspundere penală a celor implicați.

Judecând după cifre, Brăila este fruntașă la irigații, cu peste o treime din suprafața națională irigată, și a beneficiat de fonduri considerabile pentru modernizarea infrastructurii. Din cele 1,5 miliarde de euro alocate prin programe europene pentru infrastructura principală, 500 de milioane au revenit județului Brăila. În plus, din aproximativ 1 miliard de euro pentru infrastructura secundară, Brăila a primit 400 de milioane de euro, conform declarației recente a ministrului agriculturii, Florin Barbu.

Până la finalul lunii iunie, ANIF Brăila a reușit să irige aproape 79.000 de hectare în județele Brăila, Ialomița și Galați, dintr-o suprafață totală de 291.255 hectare contractate pentru anul 2024. Cu toate acestea, seceta extremă a fost agravată de diverse probleme tehnice și de furtul de apă.

Începând cu luna mai, motoarele și pompele de irigat din cea mai mare stație din țară, SRPA-1 Spiru Haret, au cedat, afectând utilizatorii din zona Terasa Brăila Sud și fermierii din Ialomița. Reabilitările făcute în 2006 și 2017 nu au reușit să prevină defecțiunile apărute în plină campanie de irigații.

Pe lângă defecțiuni tehnice, furtul de apă a devenit o problemă critică. Unii fermieri, fără contracte legale cu ANIF, au folosit vane și conducte pentru a redirecționa ilegal apa de la canalele de irigații către propriile culturi. "Cei cu inițiative în afara cadrului legal au stopat curgerea apei prin realizarea de diguri sau dopuri din pământ în canalele de irigații sau stavilare”, a explicat Vasile Turcitu, șeful filialei ANIF Brăila.

Abuzurile de acest gen, care includ și trecerea apei din canalele de irigații în cele de desecare, au dereglat nivelul și debitul apei în întreaga rețea de irigații. Aceste fapte ar putea avea consecințe penale, mai ales în contextul secetei extreme.

Pentru a gestiona criza, ANIF Brăila a impus un program de restricționare a apei de irigat, valabil până pe 15 iulie, care vizează canalele din sudul județului Brăila și Ialomița. Livrarea apei se face în perioade alternative de 84 de ore, pentru a asigura resursele necesare în mod echitabil.

Având în vedere toate aceste probleme, este evident că sectorul agricol din Brăila se confruntă cu provocări extrem de grave, iar soluțiile trebuie găsite urgent pentru a preveni pierderi suplimentare.