The Economist: Cum a devenit Tisa frontiera disperării. Mii de ucraineni încearcă să treacă „râul morții” ca să ajungă în România
Inapoi

The Economist: Cum a devenit Tisa frontiera disperării. Mii de ucraineni încearcă să treacă „râul morții” ca să ajungă în România

Postat pe 31 May 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 10 minute

Articol scris de: Andrei Miroslavescu

Image Description
Externe
Mii de ucraineni care au încercat să evite recrutarea în armată își riscă viața înotând prin apele primejdioase ale râului Tisa, de la granița Ucrainei cu România, relatează The Economist. Războiul a transformat Tisa într-o frontieră a disperării. Matvii, un inginer ucrainean de 24 de ani, se numără printre norocoși. Au fost momente când a crezut că nu va reuși să supraviețuiască, a povestit el. Apele reci ale râului Tisa, care formează o parte din granița dintre Ucraina și România, s-au dovedit a fi un obstacol mult mai dificil decât își puteau imagina Matvii și ceilalți trei bărbați cu care încerca să scape de înrolarea în armată. Curenții rapizi l-au împins pe cel mai puternic dintre înotători 200 de metri în aval. Alți doi au fost aruncați de două ori mai mult, reușind să ajungă pe partea cealaltă a râului doar printr-un „miracol”. „Abia puteam să mai respirăm până când am ajuns la mal”, a spus Matvii. „Am fost aproape să ne înecăm.” Pentru bărbații ucraineni apți pentru serviciul militar, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, este interzis să părăsească țara. Mii dintre ei aleg să își riște viața ca să încerce să scape înot. Cel puțin 33 s-au înecat de la începutul războiului - cel mai tânăr dintre ei avea doar 20 de ani. Numărul victimelor este probabil mult mai mare, potrivit poliției de frontieră din Ucraina. Trupurile celor care și-au găsit sfârșitul în râu au rămas încă blocate în stuful care crește în râu și este puțin probabil că vor fi recuperate vreodată. După ce au descoperit al zecelea cadavru, oficialii au început să posteze poze și videoclipuri foarte explicite cu victimele în încercarea de a descuraja alte tentative de a trece râul înot. Dar teama că vor fi recrutați și speranța că vor putea duce o viață mai bună în Europa fac ca tot mai mulți ucraineni să încerce în continuare să treacă granița prin cele mai periculoase locuri. România a transmis că s-au înregistrat 2.373 de treceri ilegale ale frontierei statului dinspre teritoriul Ucrainei, doar în primele trei luni ale acestui an. Punctul de plecare pentru cei mai mulți ucraineni care încearcă să treacă înot Tisa este zona de luncă din sudul regiunii montane Transcarpatia. Contrabanda cu benzină, țigări și alte produse a reprezentat una dintre principalele surse de venit în această zonă de graniță. Acum, însă, infractorii locali au început tot mai des să îi asiste contra cost pe cei care vor să treacă ilegal granița. Este o afacere riscantă, dar foarte profitabilă. Prețurile ajung până la 12.000 de dolari de persoană. Matvii a plătit 5.000 de dolari. „Cu două săptămâni în urmă, îi mutam ca pe muște”, a spus o astfel de călăuză, care și-a oferit serviciile în schimbul sumei (avantajoase) de 3.500 de dolari. „Acum sunt o sută de soldați oriunde privești.” Frontiera este acum păzită de membri ai gărzii naționale și au fost înființate cel puțin zece puncte de control noi. Ofițerii sunt schimbați des, astfel încât călăuzelor le este tot mai greu să își facă relații printre autorități. Bărbatul a spus că acum preferă rutele montane spre România, care pot lua între zece ore și câteva zile pentru a fi traversate. „Nici să nu încerci să treci râul. Ei tot găsesc cadavre în râu. Nu înțeleg de ce.” O altă călăuză, Vasil, care încă preferă calea râului pentru a trece granița, spune că a ajutat de curând să transporte un grup de 96 de ucraineni într-o singură zi. De obicei, sunt între 30 și 40 de ucraineni care încearcă să treacă granița zilnic. Poliția de frontieră nu a confirmat aceste cifre, dar purtătoarea de cuvânt, Lesia Fedorova, a spus că noile măsuri de protecție de la graniță, senzorii și dronele pot să oprească până la 7 din 10 persoane înainte să ajungă la râu. „Oamenii nu sunt obișnuiți cu legea. Se dau de gol imediat când îi oprim. Este ușor să ne dăm seama ce încearcă să facă”, a explicat Fedorova. Cei care sunt prinși sunt amendați și predați serviciilor de securitate. Mulți dintre ei încearcă din nou și din nou. Un ucrainean a fost oprit de patru ori încercând să treacă granița. Râul este rece ca gheața chiar și la finalul lunii mai. Curenții sunt puternici, chiar și când apa pare calmă. Traficanții de persoane preferă să își desfășoare activitatea pe timp de noapte, iar clienții lor, de multe ori, nu sunt conștienți de pericolul la care se expun până când este prea târziu să se mai întoarcă. „Corpul devine incontrolabil după cinci minute în apa rece, chiar și cu un costum de neopren”, a spus Fedorova. „Adaugă la asta curentul, anxietatea, întunericul și victima nu se mai poate lupta pentru supraviețuire.” Matvii a reușit să treacă râul după o astfel de traversare nocturnă a râului Tisa, ajungând în cel mai apropiat sat din România, unde el și grupul său au fost ajutați de localnici. Matvii se află acum în altă țară europeană și încearcă să lucreze ca inginer - ceva ce nu ar fi putut în Ucraina, potrivit lui. El înțelege că alți conaționali de-ai săi îl critică, dar spune că a fost mânat de instinctul de supraviețuire. În orașul din vestul Ucrainei unde locuia Matvii, ofițerii ucraineni căutau mereu noi potențiali recruți pentru armată. Matvii încă își pune speranțele în victoria țării sale. Ucraina va continua să lupte pentru libertate și independență. S-ar putea să se ridice din nou după război, dar va trebui să facă asta fără el. „Țara nu mai există pentru mine”, a spus Matvii. „Nu mai există cale de întoarcere.”
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din braila

-
-

00:41

Amical Sportul Chiscani – Șoimii Tudor Vladimirescu, 0-10

• un scor care spune totul despre nivelul de forțe din teren Sâmbăta trecută, pe stadionul din stațiunea Lacu Sărat, s-a disputat amicalul dintre Sportul Chiscani și Șoimii Tudor Vladimirescu, joc încheiat cu victoria la scor, 10-0, a formației antrenate de Dumitrel Buzea și George Tudor. Sportul Chiscani a avut în componență doar trei seniori, restul fiind juniori născuți între anii 2008-2010. Strategia clubului din Chiscani pentru viitoarea ediție a
Image Description

00:39

Mii de brăileni s-au rugat la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

• „Sfânta de la Adam” a sosit la Brăila duminică seară și a zăbovit la Biserica „Sfinții Arhangheli”, din Centrul Istoric al municipiului, până luni, 11 august Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam a ajuns duminică, 10 august, la Brăila, cu binecuvântarea ierarhului Dunării de Jos. „Sfânta de la Adam” a zăbovit la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” până luni, 11 august, când s-a
Image Description

00:15

Cinci ofițeri noi la IPJ Brăila

• Inspectoratul de Poliție Județean Brăila are cinci noi ofițeri în echipă, toți proaspăt absolvenți ai Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, promoția 2025 Inspectoratul de Poliție Județean Brăila și-a completat efectivele cu cinci noi ofițeri de poliție, tineri absolvenți ai Academiei de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” – promoția ”Mihai Viteazul ” 2025. Aceștia au fost repartizați în cadrul unor structuri cheie ale inspectoratului, urmând să-și înceapă cariera în slujba
Image Description

00:13

HC Dunărea, pe ultimul loc la Cupa Dunărea

• ediția a IX-a a fost câștigată de CSM București • MVP-ul competiției a fost Elizabeth Omoregie, iar Elena Șerban cel mai bun portar HC Dunărea a încheiat pe ultimul loc turneul pe care l-a organizat, după ce a pierdut și cel de-al treilea meci pe care l-a avut de susținut, 28-31, cu CSM București. CSM-ul a forțat cât a trebuit ca să câștige în fața unei echipe brăilene care
Image Description

00:11

Programul «Saligny» trebuie să continue

• anunțul Guvernului Ilie Bolojan de a tăia finanțările pentru multe dintre proiectele prinse în Programul ”Anghel Saligny” nu a fost primit tocmai bine de liderii administrației locale • în județul Brăila discutăm despre 77 de proiecte ce totalizează peste 1 miliard de lei • multe dintre acestea sunt aproape gata și vizează drumuri, apă/canalizare și gaze în comunele și orașele din județ • Consiliul Județean Brăila mai are două
Image Description

Recente din Romania

-
-

07:12

- Constanta - SEAS 2025: INTERVIU cu Florin Iordan, lider al formației Trei parale, prezent la Constanța după 10 ani cu un spectacol de excepție în curtea Bisericii Armene

Cei patru componenți ai grupului, Florin Iordan, etnomuzicolog în cadrul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti și conducător al formației – cobză, cimpoi, Danil Pop – voce, fluier, dairea, Mihai Balabaș – vioară și Beatrice Iordan – cobză și contrabas, prin abordarea cât se poate de serioasă, etnomuzicologică, a unor muzici în bună parte uitate, sau transformate de-a lungul veacurilor în cu totul altceva, reușesc să se situeze într-o zonă care
Image Description

07:08

- Nationale - Subiecte BAC, sesiunea de toamnă 2025: Elevii susțin astăzi proba obligatorie a profilului, la matematică sau istorie

Pe 12 august 2025 se desfășoară a doua probă scrisă a examenului de bacalaureat: proba obligatorie a profilului. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, luni, 18 august, vor fi afișate rezultatele inițiale, elevii își vor putea vizualiza lucrările, iar cei nemulțumiți vor putea depune contestații. Subiectele și baremele de corectare vor fi publicate astăzi pe site-ul oficial dedicat, subiecte.edu.ro. Luni, 11 august, elevii înscriși în a doua sesiune a examenului
Image Description

07:07

- Nationale - Miturile „raiului” comunist (4): „Ceaușescu a fost un lider bun”. Avea România într-adevăr un cuvânt de spus în plan extern?

Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă și au strigat „Libertate!” și au declanșat o Revoluție sângeroasă care a dus la căderea Regimului Ceaușescu. Dar, în mod paradoxal, după acești zeci de ani de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate. Generațiile s-au schimbat, iar astăzi părerea față de dictatură se formează, mai degrabă, din povești și
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
braila WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Elena Dumitrescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul braila
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete