Braila, centrul spiritual al creștinilor de Rit Vechi
Braila este cunoscută ca fiind centrul spiritual mondial al creștinilor de Rit Vechi, unde membrii comunității se dedică păstrării tradițiilor strămoșești. Acești ruși pravoslavnici, cea mai numeroasă etnie a acestei regiuni binecuvântate, s-au stabilit în Piscul Brailei acum peste două sute de ani, păstrând cu sfințenie credința lor.
După ce au fost nevoiți să fugă din patria lor și să suporte persecții îndelungate, comunitatea Rusilor Lipoveni din Braila s-a făcut remarcată prin cele două ansambluri folclorice, „Tihii Dunai” și „Dunaiskie Rozi”, care participă la toate evenimentele culturale din oraș. Aceștia se adună în jurul Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi, înființată acum un deceniu sub îndrumarea Înaltpreasfințitului Mitropolit Leonti.
Istoricul spune că așezarea rușilor lipoveni în Braila a avut loc între 1818 și 1830, iar numărul lor a crescut în urma persecuțiilor din Imperiul Țarist din 1827. Această migrație a coincis cu eliberarea Brailei de sub stăpânirea turcească, după războaiele ruso-turce din 1828-1829. Se crede că prima așezare lipovenească a fost fondată prin 1724 în Bucovina, iar la Braila au întemeiat satul Piscul, situat pe un deal.
Deși la Braila au fost acceptați, în Rusia, lipovenii au fost considerați „schismatici” și au fost persecutați de către Biserica Ortodoxă oficială. În secolul al XIX-lea, au fost distruse obiecte de cult, iar lipovenii au suferit violențe pentru credința lor. În 1783, împăratul Iosif al II-lea a acordat drepturi comunităților pravoslavnice deja stabilite, ceea ce a dus la creșterea numărului de ruși lipoveni în Bucovina.
Locul de pelerinaj pentru rușii lipoveni a devenit Cetatea Brailei, unde au fondat satul Piscul, dedicându-se pescuitului, agriculturii și meșteșugurilor. În anul 1906, satul număra peste 7.000 de locuitori, iar alții au ales să se stabilească în Comorofca și în zona actualei Mitropolii Ortodoxe de Rit Vechi.
Comunitatea Rusilor Lipoveni din Braila include peste 3.000 de membri, fiind a doua cea mai mare din țară, după cea din județul Tulcea. Tradițiile lor sunt păstrate cu strășnicie, iar în gospodării, fiecare ușă este încununată de Sfânta Cruce, însoțită de icoane vechi. La sărbători, acestea sunt împodobite cu flori, iar candelele ard în semn de respect în timpul rugăciunilor.
Rușii lipoveni continuă să își transmită tradițiile din generație în generație, păstrându-și icoanele vechi și respectând ritul lor religios. Aceste tradiții, împreună cu disciplina și credința comunității, reprezintă o parte esențială a identității lor culturale și spirituale.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
